cu gandul la ceilalti copii ai mei

desi cu mintea sunt aici, in Armenia, cu sufletul sunt in Iasi, la copiii mei frumosi si destepti care astazi incep clasa a VII-a! Succes dragilor, diriga va iubeste!

a cincea zi Altfel

a cincea zi de Scoala Altfel: dimineata a debutat la clasa a VI-a cu lucru pe echipe: am vorbit despre antreprenoriatul social si am facut tot felul de decoratiuni simpatice pentru Paste, am lucrat la revista clasei si ne-am distrat cu tot felul de filmulete amuzante. Spre pranz am dezbatut cu clasele a VIIa problematica traficului de persoane umane: am aflat cum sa ne protejam si am concluzionat ca avem la ce medita toata vacanta. Ne-am despartit cu jocuri si veselie, cu suc si dulciuri.

a patra zi Altfel

a patra zi de Scoala Altfel. Dimineata am fost la Teatrul Luceafarul: am vazut o piesa foarte interesanta (Kajtus, vrajitorul), regizata de un polonez: o poveste creata din lumini, umbre si metafore... chiar daca nu a fost chiar pe intelesul tuturor copiilor, piesa e tare frumoasa. 

 
Dupa amiaza am petrecut-o cu IMPACT Ibraileanu... am vazut oameni frumosi, mi-am bucurat sufletul cu dansuri populare extraordinare, am inteles puterea traditiei. La final am incondeiat singura un ou... a fost o experienta foarte frumoasa! 

a treia zi Altfel

a treia zi de Scoala Altfel a debutat cu o activitate-dezbatere pe tematica Cetateniei active; am continuat cu o calatorie imaginara prin Europa, apoi prin lume, pentru a afla cat mai multe despre cum sarbatoresc si alte popoare Pastele; am incheiat ziua cu decoratiuni de primavara pentru ferestrele clasei

a doua zi Altfel

a doua zi de Scoala Altfel - o zi de plimbare culturala: - ziua a debutat cu vizitarea Arhivelor Nationale Iasi; am vazut documente originale cu pecetea lui Stefan cel Mare, documente din perioada fanariota, documente scrise de Vasile Conta (scoase special din depozit pentru noi), o scrisoare a lui Caragiale (scria incredibil de frumos), una a lui Eminescu, Registrul de botez cu inregistrarea nasterii lui Eminescu, un Registru de inspectii a lui Eminescu la o scoala din Tatarasi, cataloage in care invatatorul Ion Creanga a pus note (mici :-); Ne-am amuzat de denumirile obiectelor de invatamant din vremea lui Creanga si am aflat ca pe atunci absentilor li se spunea dezertori
- am continuat cu vizitarea Muzeului Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi - prima Universitate din Romania: am aflat istoricul Universitatii, am vazut cum arata documentul de infiintare a acesteia, am aflat lucruri fascinante despre cultura Cucuteni si am ascultat cantecul ceramicii;
- am facut apoi o pauza in Copou: am mancat si ne-am jucat putin;
- ne-am oprit apoi la BCU - Biblioteca Centrala Universitara din Iasi: i-am aflat istoricul, ne-am plimbat prin salile de lectura si am tras cu ochiul la cartile cititorilor si apoi am vizitat depozitul de carte: km de rafturi de carti... (recunosc, sa vizitez depozitul de la BCU a fost o experienta fascinanta pentru mine :-);
- ne-am intors la scoala pe jos... debrifand cele vazute... of, tare frumos a fost!

prima zi Altfel

prima zi de Scoala Altfel! 7 aprilie a fost si Ziua Mondiala a Sanatatii asa ca am vorbit despre acordarea Primul Ajutor! La pranz am facut si un joc mare cu IMPACT!

să strălucim şi să fascinăm!

Nu există tineri care creează probleme, ci tineri care trec prin probleme. (p. 148)

Am auzit prima dată de Augusto Cury la o colegă trainer care avea cărţile lui şi era foarte entuziasmată de teoriile lui privind educaţia, parentingul şi profesoratul. Am răsfoit de curiozitate una dintre cărţi şi părea interesantă; la finalul trainingului am primit cu dedicaţie şi o carte cadou. Acasă, din bănuţii primiţi ca formator mi-am comandat pe net încă 2 cărţi de-ale lui. Timpul însă m-a făcut să nu apuc să le şi citesc până săptămâna asta, când am terminat-o pe asta şi sunt la mijlocul alteia. Cartea are idei bune şi e o lectură uşoară pentru orice părinte sau profesor. Promovează dezvoltarea de abilităţi de viaţă independentă punând în opoziţie părinţii / profesorii buni cu părinţii străluciţi/profesorii fascinanţi. Teoria lui Cury e că toate experiențele noastre trec în RAM - Registrul Automat al Memoriei, de unde sunt reactivate când avem contact cu o persoană sau cu un lucru (ei, nu e chiar nouă teoria asta, dar el are un stil facil de  a o expune). Ce nu mi-a plăcut? Cartea are prea mulți de trebuie și promovează ideea de părinte/profesor prieten, idee cu care eu nu sunt deloc de acord. În rest, idei bune, merită citită (mai ales că e lectură ușoară, de o seară). În plus, exemplarul meu era plin de pagini duble și asta mi-a îngreunat lectura.

un lider

cum arată un lider IMPACT: http://looktv.ro/sos/video/educatia-face-natia

din nou prima zi

clasa a VI-a. Am avut emoții, a fost foarte bine! 25 de copii frumoși!

ceilalti copii

ceilalți copii ai mei! Vacanță plăcută, dragii mei!

altfel

de azi avem şcoala altfel... din păcate pentru mine şi planurile mele super educative, trebuie să încep şi evaluarea preşcolarilor. Presimt o mare zăpăceală... spre deosebire de anul trecut când totul a funcţionat impecabil. Sperăm să fie bine, totuşi!

enlightenment

de ieri am început un curs de formare postuniversitar. Prima zi a început bine, dar a continuat prost. Formatoarea e un excelent terapeut (așa mi-a lăsat impresia), dar un slab trainer. A inițiat un joc de rol pe care l-a întrerupt de vreo 10 ori... când noi am insistat să lase oameniii să presteze ne-a spus că nu are timp să facă jocul de rol și apoi să corecteze greșelile...  e mai bine să le facă pe loc. Ok! Problema e că jocul de rol a fost un eșec... deci timpul economisit a fost de pomană. La finalul zilei ne-a întrebat ce vrem să ne povestească a doua zi. Whaaatttt???? Doamna formator (lector universitar), care va să zică nu aveți o structură? Adică, ați venit în fața a 80 de specialiști și improvizați de dimineață?!?! (chestie pe care de altfel o și bănuiam!) În acest moment o colegă i-a cerut să se prezinte (nu a făcut-o la început, am intuit noi pe parcurs în ce calitate a venit) și mai ales, să ne spună domeniile ei de expertiză. Ne-a răspuns că nu consideră că e necesar (wtf?!?). Biiiineee... am început cu propuneri... pe care le-a tot desființat. În final, a rămas ca-n plop, și plopu-n aer! Azi dimineață m-am dus la curs cu subiecte de rezervă, în cazul în care e la fel de enervant ca sâmbătă și trebuie să-mi ocup mintea. N-a fost nevoie. Doamna a venit cu structură... avea niște idei stabilite, coerență, umor (chestie care i-a lipsit rău în prima zi) și a fost chiar foarte fain. Mai mult, am aprofundat o teorie (pe care probabil o mai citisem, dar nu o aplicam), super revelatoare pentru job și pentru viața mea personală. O teorie simplă (asta!), dar care mi-a explicat multe din comportamentul celor din jurul meu în ultima vreme. Ce-am învățat azi? Că e bine să dai feed back fomatorului... că uite, așa are șansa ca a doua zi să te impresioneze... că m-am săturat să fiu salvată cu forța... că o să încerc să nu fur oamenilor din jur propria experimentare... și ar mai fi câteva idei, dar le voi mai rumega pe parcurs.

Valentin cu bal, boboci și teatru

Azi, împreună cu juniorii de la 5B ne-am dat în spectacol la Teatrul Luceafărul, unde am oganizat balul bobocilor. De regulă, balul ăsta era în noiembrie, dar am descoperit în timp că e mai ok mai târziu, copiii se cunosc mai bine și au mai mult curaj să participe. La început, aveam mai multe fete înscrise și am făcut lobby la parentes de băieți să-i convingem să participe și ei. Cu o săptămână îniante de eveniment, aveam mai mulți băieți doritori, no, acum hai cu procesul invers... să convingem fetele să participe.  După ore am exersat valsul (explicat ca o plutire), tangoul și brașoveanca. Am refăcut poezii cu rime (Lilinasha, cu nume de cod profa de mate, a fost revelația copiilor în ceea ce privește ceativitatea). Am ridicat stima de sine și am făcut exerciții de prezentare. Am făcut proiecții mentale... cum ar fi să câștigăm, dar cum e ok și să nu câștigăm (evident, la final, am avut lacrimi și frustrare). Balul a fost ok, copii mei minunați, au venit și cei de la HappyA să ne vadă (doar că nu prea am avut timp de ei), eu mă declar mulțumită! Am în clasă pe miss și cele 2 locuri I, how proud can I be? După ce m-am asigurat că toți au plecat în siguranță acasă, am dus recuzita la școală și apoi am plecat la cumpărături, unde m-am răsfățat cu cărți (la Carrfour cărțile au fost reduse cu 25% pentru Valentin). O zi de Valentin foarte bună, aș zice eu!

gânduri către MN

Copiii au scris scrisorile către Moş Nicolae. Cu gânduri altruiste, cu dor de mama, cu dorinţa de a lua o notă mai mare în teză. E drept că multe erau şi cu gândul la dulciuri, telefoane de ultimă generaţie sau jucării sofisticate. Important este că ştiu ce vor! Sper să-i audă Moşul; mi-s tare dragi!

oameni faini, călătorie cu trenul şi gogoşi

azi am fost la Hălăuceşti, la o activitate metodică. Am mers cu trenul vreo 2 ore la dus, 2 la întors. Am plecat la 8 dimineaţa de acasă pe ploaie, m-am întors la 19 seara, tot pe ploaie. Am pălăvrăgit cu oameni faini, am văzut copii frumoşi cu idei optimiste, am mâncat gogoşi calde şi buune. În plus, am văzut o comună românească frumoasă, curată, plină de flori şi mirosuri de toamnă. A fost o zi faină! :-)

de-a cincea

cred că uitasem cum e. Mă obişnuisem cam mult cu maturitatea adolescenţilor. Am revenit la doamna, doamna..., la impunerea de reguli, la cuvinte cu pu şi pi, la oracole, la pârât, la cutii de lapte sparte pe jos, la uşa care se blochează ciudat de des, la plâns din orice, la calmat mămici care nu vor să-şi lase puii să zboare. e greu, dar nu imposibil. drumul e însă luuung......

eseuri a la Eco

O faţă scoasă din context crează confuzie. (p. 116)

Am cartea asta de eseuri de ani buni, dar abia acum i-a venit vremea. Cartea e de fapt o colecţie de articole scrise şi publicate de-a lungul timpului de Eco într-un ziar italian. Majoritatea titlurilor încep cu Cum să şi sunt teribil de amuzante. de exemplu: Cum să faci pe indianul (mai ales dacă joci în westernuri), Cum să înlocuieşti un permis de conducere furat (aici vede ce tare e birocraţia peste tot în Europa!), Cum să folosim cafetiera blestemată, Cum să ne chivernisim timpul (vedem ce important e să te laşi de fumat), Cum să nu ştii cât e ceasul, Cum să recunoaştem un film porno (foarte instructiv! :-), banalul Cum să mânânci o îngheţată (poate fi chiar complicat!), Cum să nu spunem "exact" (noi am putea scrie un seu despre cum să nu spunem normal), Cum să reacţionezi la figurile cunoscute (vezi şi citatul cu care am început), Cum să nu foloseşte telefonul celular (cred că e eseul meu preferat!), Cum să nu vorbim despre fotbal şi foarte important - Cum să-ţi alegi o meserie bănoasă. Titlul cărţii este ultimul eseu - Minunea Sfântului Baudolino ne ajută să înţelegem sensul unei profeţii :-) Am citit cartea astea timp de mai multe luni - uneori câte un eseu înainte de somn, aşa de mult m-a amuzat. Recomand!

gaudeamus igitur cu HappyA

am ajuns şi la cursul festiv după muuuultă muncă şi după o noapte nedormită la propriu. Încă nu ştiu cum am rezistat 36 de ore fără somn (acum abia m-am trezit - 17 ore am dormit neîntoarsă). Aşadar, curs festiv cu emoţii, cu drag, cu multă iubire. Copiii ăştia nu o să ştie niciodată ce mult îi iubesc şi cât de dragi îmi sunt. M-am zbătut să aibă un curs festiv memorabil şi cred că am reuşit. Las 3 poze, iar restul le voi posta pe facebook (Angie, să-ţi faci un cont durează 3 minute :-).Am fost foarte raţională, mi-am stăpânit lacrimile... până am primit cadoul de la ei... un album de fotografii frumos şi plin de poze cu ei începând cu clasa a V-a şi până la banchetul de săptămâna trecută. În plus, fiecare dintre ei mi-a lăsat scris în album ce am însemnat eu pentru ei. Ei, cum să nu plângi când primeşti aşa ceva?alumni în faţa şcolii.

au venit copiii! :-)

au venit copiiiii - au strigat cu bucurie! Pentru ei, copiii eram noi, cei de la IMPACT :-), pentru noi, ei erau copiii. Le-am dat cadou cărţi, am vorbit despre lectură, despre vacanţă, am jucat jocuri şi am râs. Am plecat cu promisiunea că o să revenim la ei. :-)

iupiii

sunt tare mulţumită, copiii mei au câştigat premiul I la concursul OŞP! :-)