Matei în Grădina botanică

wow! În sfârșit am ajuns în grădina botanică.... e superb! cred că acum 10 zile când s-a deschis Expoziția de toamnă a fost și mai frumos! Pe lângă culorile nebune de toamnă, mai sunt trandafiri tomnatici, expoziție de semințe, dovleci și crizanteme plus oameni simpatici! Totul costă 5 lei de persoană (elevii, grupurile și pensionarii plătesc 3 lei), ce să mai, chilipir! Noi ne gândim să repetăm experiența și cândva în timpul săptămânii. Las câteva poze (mai multe crizanteme o să pun de friday flower); restul pozelor le pun pe facebook! enjoy!

o după amiază literară

Am fost aşadar la Ateneu, la prelegerea lui Dan Lungu. Am găsit loc de parcare şi am ajuns cam pe la fără 10. Sala mică, cam neoxigenată pentru că era aproape plină. Am făcut proasta alegere de a sta pe la mijloc; mai bine mergeam pe locurile din faţă. Scriitorul a intrat în sală însoţit de directorul Ateneului, pe la şi 7 minute (deh, întârzierea de până în 10 minute e considerată de bonton :-). Mai întâi autorul a citit 3 pasaje din carte, pentru ca şi cei care nu au citit cartea (destul de mulţi după reacţie) să înţeleagă despre ce e vorba. Apoi ne-a povestit cum a luat cartea viaţă în urma unui interviu sociologic cu o bătrână. Aceasta avea numai amintiri frumoase din vremea comunismului şi regreta perioada respectivă. Ne-a mai povestit cum editoarea franceză i-a cerut volumul doi la Raiul găinilor şi cum asta era imposibil (cei care au citit cartea înţeleg de ce), el i-a propus ideea cu baba comunistă. Ca să condimenteze discursul, ne-a mai povestit câteva chestii amuzante despre cum ne percepeau francezii atunci; am reţinut ideea conform căreia uneori, deşi ai un fir perfect logic, ajungi la cele mai incorecte concluzii. Întrebări n-au prea fost... dar autorul a încropit cu mult umor răspunsuri (de fapt, după tonul celor două cărţi citite de mine, mă aşteptam să fie o persoană cu simţ dezvoltat al umorului). La final, m-am dus cu cartea să iau autograf. L-am întrebat dacă locaţia în cele 2 cărţi e Boto şi mi-a confirmat (deşi nu era vorba chiar de cartierul la care mă gândisem eu :-) Cătă m-a pozat în acest moment :-)

Apoi, Cătălin a insistat să ia şi el autograf pe Raiul găinilor...  şi mi-a plăcut că a cerut autograful tot pentru mine. Na, am zis eu că am dat peste cel mai minunat om din lume.

 

Seara am încheiat-o cu bunătăţi ieftine de la Târgul de prăjituri. Noapte bună!

plan cultural :-)

mâine, la ora 17.00 mergem la o prelegere la Ateneu în Tătăraşi. Dan Lungu va vorbi despre babele comuniste şi despre nostalgia trecutului. Am scris despre cât de mult mi-a plăcut cartea cu pricina aici. Sper sa iau si autograf pe carte; îmi place la nebunie scriitura lui. :-)

cum mi-am petrecut sfârşitul lumii

dimineaţa a început cu raportări (mă tot întrebam pe la ce oră e sfârşitul lumii, măcar să scap de corvoada rapoartelor). Când m-am plictisit de muncă, m-am apucat de instalat Crăciunul în casă. Am ornat geamurile, am scos cutiile cu Christmasul şi am agăţat ici colo câte ceva. Cătă a adus bradul din boxă şi l-a duşat. Mau ni s-a învârtit printre picioare trăgând de ornamente şi mâţâindu-se când nu-i dădeam voie. Seara, pe o ninsoare frumoasă ne-am dus la Primărie la concert de colinde. Văzusem cu o zi înainte pe uşa de la bloc un afiş cum că ar cânta Cantores amicitiae şi că mai e şi gratis. Obişnuiesc să-i caut în fiecare an, încă din liceu mă duc la concertele lor - cele mai frumoase colinde şi cântece internaţionale de Crăciun doar ei le cântă (am mai scris şi aici). Am plecat sceptici - concert gratis, Palatul Roznovanu (clădirea superbă a Primăriei Iaşi)... hmmm... ceva nu era ok. Ne-am luat amândoi cărţile în traistă şi am plecat cu o oră înainte - să prindem locuri şi să vedem care-i treaba. Când am ajuns, doi tineri ne-au dat pliant şi ne-au îndemnat să intrăm. Palatul e ornat suuuuuperb. Ne-am luat un loc, am pupat cunoscuţii şi am ieşit pe hol unde era un cor de alămuri.

Am fost serviţi cu ceai cald, buuun. Nu-mi venea să cred - eram înăuntru, aveam locuri, ascultam muzică frumoasă, lumea în jur era distinsă, personalul numai zâmbet - ba mai şi savuram un ceai cald. A început concertul din sală - mai întâi un cor de copii de la Liceul de Artă - extraordinar!
Voci clare, frumoase, profesioniste.
Recunosc că de vreo 2-3 ori mi-au dat lacrimile, aşa de frumos cântau. După juniori, a intrat Ză Corul. Şi a început feeria. Nu am cuvinte să descriu emoţiile trăite. Ca în fiecare an, Cantoresul transmite minuni. E extraordinar că dirijorul face treaba asta de 38 de ani (de vreo 14-15 mă duc eu la concertele lor). Speechless! Colindele româneşti suave şi pline de emoţie, cele internaţionale vesele şi amuzante. Au fost aplaudaţi în picioare până la ieşirea din sală a ultimului corist.
La final, pe hol am fost invitaţi la turtă dulce, covrigi, bomboane şi ceai. Şi am primit cadou o cărticică de colinde. Am plecat plutind - am ascultat Cantoresul - poate să vină Crăciunul! Afară am dat de un ger groaznic, încât am venit direct acasă. Ne-am oprit totuşi pentru 2-3 poze pe Ştefan cel Mare şi am intrat să vedem scena naşterii de la Catedrala Catolică.
Seara ne-am uitat la Skyfall, ultimul film cu James Bond. Cam aşa mi-am petrecut sfârşitul lumii :-) Deja e mâine în Australia, deci am scăpat cu bine. Să vedem cum ne petrecem şi sfârşitul de an :-) 

P.S. Mulţumesc Primăria Iaşi pentru concertul minunat - pentru primire şi pentru o seară pe care nu o voi uita niciodată. Mâine seară este iar concert la Primărie - alt concert. Cantoresul va cânta în aula BCU. Dacă vreţi să-i ascultaţi aveţi aici, aici şi aici câteva colinde.

cine a apărut pe strada mea

cum e afară

frumos. e frig şi zăpadă şi eu am gânduri alandala, dar afară e frumos. nu am ghete de iarnă, dar papucii de toamnă încă fac faţă. afară e frumos, v-am spus?

alegeri

Campania asta nu m-a interesat. Singurul motiv e că nu am avut timp de talk-show-uri. Încerc să jonglez între jobul de zi cu zi şi celelalte 2 extra. În plus, am mai încercat să mă bucur şi de viaţa personală. De votat însă, am votat! Ca de fiecare dată! Dimineaţă am căutat colegiul unde suntem arondaţi, am căutat lista cu catindaţi şi am purces la citit despre ei. Într-o oră eram decisă. Nu am ales catindatul de la care am primit o umbrelă faină săptămâna trecută şi nici boul de parlamentar care are biroul pe esplanadă (abia aştept să piardă şi să dispară din peisaj). Am ales doi intelectuali despre care am auzit vorbe bune prin târg... şi nu de pe afişele electorale, ci de la persoane care au lucrat cu ei face-to face. Sper că am decis bine.

o singură patrie

Anul acesta ne-am propus să sărbătorim Ziua Naţională comme il faut. Ne-am zis că dacă am sărbătorit Ziua Franţei la mama ei, nu e frumos ca de 1 decembrie să stăm în pat la tembelizor. Ne-am trezit de dimineaţă, am băut rapid o cafea, am atârnat la balcon steagul (ce m-am bucurat să văd atât de multe steaguri la balcoane în oraş), mi-am atârnat o cocardă la haină şi am ieşit veseli în Piaţa Unirii. 

Pe drum m-am umplut de drag la imaginea asta: 

În Piaţa Unirii am asistat la paradă, am aplaudat şi am pozat copiii cu steaguri şi zâmbete.

 Mă bucur să văd că în timp s-a trecut peste resentimente şi românii sunt din ce în ce mai mândri de ţara lor. Am momente când îmi blestem anumiţi compatrioţi, dar mă simt din ce în ce mai bine în România şi încep să fiu din ce în ce mai convinsă că am făcut alegerea potrivită pentru noi. Timpul va confirma de fapt cine a ales mai bine. Când văd câţi români se întorc cred că balanţa va înclina spre alegrea mea. Om vedea! 

După-amiaza am fost la aprinderea luminilor de Crăciun în Palas, am bătut din palme la artificii, am asistat la primul concert de colinde de anul acesta, m-am amuzat la un flash mob al spiriduşilor, m-am uitat cu jind la patinoarul abia deschis (abia aştept să-l probez!) şi am hoinărit aiurea prin decorul de Crăciun (n-am putut să nu remarc că decorurile nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din vestul Europei). 

Seara o terminăm lenevind citind în faţa tembelizorului. Acum încă mai reflectez la o vorbă auzită azi: avem o singură patrie, restul sunt ţări! La mulţi ani, patria mea!

IMPACT e de colecţie

azi am avut o zi de vară tare plină. Dimineaţa ne-am trezit somnoroşi şi am făcut repede curat pentru vizita mamei lui. Apoi am avut vizita mamei lui. Spre după-amiază ne-am refugiat în Copou la Cucuteni, de unde am plecat cu 2 vase cu floarea-soarelui şi 2 clopoţei frumoşi. Spre seară am mers pe Lăpuşneanu unde era în desfăşurare un eveniment tare inspirat - Noaptea albă a străzii Lăpuşneanu. Plimbându-ne noi aiurea şi căscând gura iacă-te peste ce-am dat la un anticar - peste insigna IMPACT ca piesă de colecţie. speechless! :-)

urban rainbow

exact aşa am gândit azi când am văzut curcubeul ăsta superb în mijlocul oraşului... dacă vrei să vezi un curcubeu, trebuie să suporţi ploaia... dacă vreau un curs festiv memorabil pentru copiii mei, trebuie să suport pregăturile, munca şi frustrările...

dorinţe în vânt

mi-am pus o mare dorință și am dat drumul la lampion. Mii de dorințe s-au îndreptat spre cer. Tare frumos a fost! Azi Iașul a intrat în Cartea recordurilor cu cel mai mare număr de lampioane lansate - aproape 13.000. Las doar 2-3 poze... mai multe pe facebook (precizare e pentru tine Angie ;-)

inspecție și inaugurare

azi am dat ultima inspecție înainte de lucrarea pentru gradul I; n-am avut emoții, doar câteva neplăceri care n-au ținut de mine. M-am descurcat excelent, iar copiii au fost minunați.Seara am fost la inaugurarea Palas, recunosc că îmi place... las deocamdată o poză cu spatele Palatului culturii... o să revin.

o noapte la muzeu

aflasem de vreo 2 zile de noaptea muzeelor (cred că e cam al treilea an la care particip). Am citit pe net, ne-am informat, am făcut un traseu şi am plecat. Prima oprire a fost la Muzeul Mihail Kogălniceanu, proaspăt refăcut. E o casă boierească veche, tare, tare frumos reamenajată. Am primit ca suvenire un magnet şi un port-card, foarte drăguţe. Muzeul în sine e tare frumos - are şi o hologramă cu Kogălniceanu rostind un discurs. Apoi am mers la Muzeul P. Poni şi R. Cernătescu (doi chimişti români celebri, pentru cine nu ştie). Şi acolo mi-a plăcut, doar că am stat la o coadă maaare şi apoi am prins şi o piesă de teatru care mai tare ne-a încurcat decât ne-a bucurat. A! În beciul casei este şi o expoziţie de minerale, amenajată ca o mină de pietre semipreţioanse. Foarte frumos şi interesant! Între timp, ne-am întâlnit cu OandA, am revizitat Muzeul Kogălniceanu şi cu ei, am mâncat ştrudele gratis şi am degustat şi un vin roşu bun. Am coborât spre Muzeul Unirii, pe care nu l-am mai vizitat pentru că era coadă mare şi pentru că deja l-am văzut de vreo 3 ori. În schimb, am căscat gura la proiecţia fotografică de afară şi ne-am hlizit la acest grup statuar cu îngeri. Ghiciţi voi ce ne-a amuzat :-)Apoi ne-am încercat norocul la Turnul Goliei - voiam să vedem oraşul noaptea- dar coada uriaşă ne-a descurajat.Seara am încheiat-o la turc, pentru că eram înfometaţi şi acolo mâncăm bine şi ieftin. Gata!

a patra zi

a patra zi de Şcoala altfel: azi am mai aflat câte ceva despre istoria Iaşului, am urcat în Turnul Goliei, am vizitat casa diaconului Ion Creangă şi am văzut cum prind cărţile viaţă la Tipografia ţi Editura Doxologia!

friday flower

vineri. joburi, muncă, training şi zi de toamnă frumoasă. Mi-e dor de plimbare, de timp liber şi de citit. Friday flower de azi e o dalie din Grădina Botanică, de săptămâna trecută.

octombrie în Grădina Botanică

muncim mult. suntem ocupaţi până peste cap. Sâmbăta asta ne-am luat un moment de respiro şi am tras o fugă în Grădina botanică.

la oale

în week-end a fost târgul de oale - Cucuteni 5000. Ca de obicei, foarte frumos! Mi-am luat o sticlă din porţelan şi o cană din ceramică cu floarea-soarelui (:-) şi nişte căniţe mici-mici cu care am făcut un super şirag pentru bucătărie.

bunăcefaci

gata, m-am decis, facebooku' e util. De pe el am aflat că vineri seara la Victoria (da, vechea sală de cinema cu aspect comunist) va fi premiera filmului Bună! Ce faci? a lui Alexandru Maftei. După o zi cu ore, IMPACT, artcraft şi evaluare a cursaţilor la CCD am ajuns şi la film. Prima impresie plăcută - sala plină de tineri. A doua impresia - gustul studenţesc - la Victoria vedeam filmele faine când eram în bani (în rest mergeam la cinema în Triumf). A treia impresia - naşpa de data asta - frigul din sală. Groaznic, cancer! A patra impresie - filmul. Care mi-a plăcut. E - aşa cum l-a caracterizat scenarista la final - un film prietenos. Nu o să-l povestesc, sigur au făcut-o deja alte bloguri. Mi-a plăcut pentru că nu era despre comunism, nu era cu cerşetori sau cu avorturi. E un film cu mult umor, cu muzică frumoasă şi actori simpatici. Poate că sunt un pic cam multe scene erotice pentru gustul meu. Chestia asta mă cam face să nu-l pot recomanda adolescenţilor şi părinţilor cu care lucrez. şi e păcat. Părinţii ar avea ce învăţa :-) Finalul nu e chiar very happy ending, dar asta îi creşte valoarea. La final actorii, producătorul şi scenarista ar fi vrut să mai stăm la poveşti. Eu aş mai fi stat, dar frigul din sală ne-a convins să plecăm la casele noastre. Deci să recapitulăm. Un film românesc, comedie, cu actori simpatici, cu replici amuzante, cu muzică frumoasă. În concluzie, un film prietenos. :-)

Despre chat-ul de altădată (mi-am amintit !) - păi, altădată! :-)

dragostea-i în bibliotecă

eu cred că o să mă duc să mă-ndrăgostesc de-o carte :-)

Dragostea pluteste printre carti in bibliotecile noastre! Vino intre 7 si 12 februarie 2011 la bibliotecile British Council din Bucuresti, Cluj sau Iasi si lasa-ne sa-ti aranjam o intalnire pe nevazute cu o carte – am selectat cateva dintre titlurile noastre cele mai apreciate si le-am impachetat astfel incat sa descoperi ce vei citi doar dupa ce le imprumuti. Iar pe langa cuvinte maiastre si idei ingenioase, s-ar putea sa gasesti in cartea ta si un cadou de la noi: un abonament gratuit, o carte, un DVD si multe altele.

Promotia este disponibila in toate bibliotecile noastre, in timpul programului de lucru cu publicul.
Bucuresti:
Marti – Vineri: 12.00 – 19.30
Sambata: 9.00 – 13.30
Cluj:
Luni, Miercuri, Joi – 13:00-19:00
Marti, Vineri – 10:00-16:00
Iasi:
Luni si marti – 13:00 - 19:00
Miercuri, joi si vineri – 10:00 - 16:00

am scris o vedere

azi am redescoperit bucuria scrisului. a scrisului adevărat cu pixul pe hârtie. am scris o vedere. la provocarea prinţesei urbane din Bucureşti. Aveam în birou o vedere cu Iaşul. o cumpărasem fără să am nevoie de ea, doar pentru că-mi plăcuse. Din nou chestia cu universul care conspiră - vederea era pentru Ionuoka, doar că atunci eu nu ştiam asta. am o zi bună, aşadar. cel puţin o zi mult mai bună decât ziua naşpa de ieri.