despre duhovnic şi doctorate

Luni am fost la o prezentare de doctorat, la Nico, o fostă colegă pe care o consider prietenă şi care îmi e foarte dragă. Luni a devenit doctor în psihologie, iar eu am avut onoarea de a fi în sală şi să-i împărtăşesc emoţiile şi zâmbetele. Tema lucrării a fost Reprezentarea socială a duhovnicului. Prezentarea a fost foarte bine făcută, păcat că tabla deşteaptă a cedat şi nu am putut vedea partea statistică. Tema m-a pus un pic pe meditat... gândurile mi-au zburat la rolul duhovnicului, la importanţa lui în viaţa unei persoane. din păcate, eu sunt încă în căutarea duhovnicului potrivit pentru mine... pentru că (defect profesional!) nu pot să nu compar atribuţiile unui duhovnic cu cele ale unui psiholog... şi asta mă face foarte pretenţioasă. Admir anumiţi preoţi pentru abilităţile de a se face ascultaţi, anumiţi călugări pentru liniştea din privirea lor, însă nu pot să nu remarc şi dezinteresul preoţilor pentru implicarea copiilor în Biserică, sau rigiditatea altor călugări. Gândurile mi se învârt între persoanele reale pe care le-am cunoscut şi literatură, în principal cea rusă (Dostoievski sau Tolstoi). Hmmm... aş mai avea multe de spus, dar teancul de hârtii din dreapta biroului mă trage spre realitatea concretă. Felicitări Nicoletei pentru teza de doctorat! Abia aştept să o citesc pe îndelete!

după curs şi week-end

a trecut cursul, a trecut week-end-ul. Cursul a fost extraordinar, week-end-ul per ansamblu a fost foarte obositor. Sunt calmă şi relaxată... vine alt week-end... iar curs, ba pe deasupra şi un botez şi o nuntă :-) Ei, noi să fim sănătoşi că le facem pe toate!

frezii cu iz de training. friday flowers. de ziua Ei

buchetul de frezii l-am primit în aprilie după ce am ţinut un training de 3 săptămâni. Mâine încep o altă serie de traininguri, foarte foarte importante. Sper să fie măcar la fel de bine ca la cele precedente :-) ţineţi-mi pumnii :-)

Şi dacă tot e vorba de flori, le ofer cu drag mamei, pentru că azi e ziua ei. :-) Ca în fiecare an, era să uit... dar mi-am amintit... am sunat-o... făcea tort :-) La mulţi ani, măiţă!

friday flower este ideea jurnalului Anei.

timp pierdut lepşuieşte

asta ca să nu scriu mişeleşte. Sunt la job, e după-amiază târziu şi aştept să intru într-o şedinţă unde n-am chef să fiu. Am avut o zi plină, care a început la 8.30 dimineaţa; am colindat mai bine de jumate de Iaşi, am avut ore, am vorbit frumos, am încheiat parteneriate, am zâmbit, am băut cafea puţină, am făcut presiuni, am răspuns politicos la întrebări. Am mai avut o şedinţă, care a fost ok. Să vedem cum va fi şi cea care urmează. Mi-e foame, am buzele crăpate de deshidratare, apa nu mă mai satură. Sunt atât de obosită că abia îmi mai simt picioarele. Ochii mi s-au făcut mici în spatele ochelarilor, machiajul îmi chinuie faţa. părul mi-e prea lung şi neîngrijit (oare am timp să mă tund până sâmbătă dimineaţă?!?) Vasele sunt nespălate (toate!) , iar de mâine seară avem musafiri. Casa e cam dezastru. Am fost în audienţă la bolentine, m-am înfuriat pe sistem; am făcut small talk cu taximetriştii - azi am avut parte de 3, toţi vorbăreţi. Acum stau cu o cană mare de cafea în faţă (finnaly) şi aştept să-mi vină rândul să fiu chemată în şedinţă. Am designul de curs în faţă, dar nu mă mai pot concentra pe el. Ca să mă mai relaxez cât de cât am hoinărit vreo 10 minute pe bloguri... şi am găsit leapşa asta la tasha şi la Ana-Maria. E perfectă pentru distragerea atenţiei de la ce urmează şi mai e şi funny; plus că e potrivită cu nivelul meu de concentrare :-))

1. Ce speli prima dată la duş?
Cada :-) apoi faţa etc.etc.
2. Care e culoarea ta de helancă preferată?
negru
3. Îţi place cafeaua?
Da! Da! Da! Deci DA!
5. Cum te simţi acum?
am scris mai sus. ca după o zi foarte plină. mă simt obosită, dar culmea, cu chef de muncă :-)
6. Care e ultima literă din numele persoanei de care eşti îndrăgostit/ă?
o să iau în calcul prenumele - e n.
7. Care e ultimul vis pe care l-ai avut?
păi dimineaţă am visat un scenariu al zilei de azi. m-am trezit agitată şi am vomat :-) Ziua a fost mai complicată decât scenariul din vis şi totuşi am supravieţuit. Dar e abia 5 jumate după-amiaza. mai e mult până diseară :-)
8. Ai putea mânca o lună întreagă felul tău de mâncare preferat fără să te saturi de el?
O, da! Chiar vreau orez cu legume toată luna!
9. De ce ai o poftă puternică acum?
de îngheţată. de un fresh de portocale. de orez cu legume :-) de cous-cous cu porumb, de o supă rădăuţeană. a, şi de o vacanţă :-)
10. La ce te gândeşti când auzi cuvântul “varză”?
la dezastru (eu spun deseori când ceva nu e în regulă că e varză). Parcă mă gândesc şi la mâncarea chinezească. şi la sarmalele cu piept de pui din carrefour.
12. Muşti sau lingi îngheţata?
şi şi. depinde de îngheţată. Acum aş mânca o îngheţată sandwish cu cacao... sau o îngheţată Joe... sau un McFlurry...
14. Câte dormitoare are casa ta?
1, dar casa noastră va avea 2... prietenii şriu de ce :-)
15. Ai cunoscut vreodată o celebritate?
da! dar nu spun cine :-) (ei, mă dau şi eu mare :-)
16. Îţi place brânza?
Da!! foarte mult! mai ales cea sărată de oaie, sau specialităţile italiene.
17. Care e ultima melodie de care ai fost obsedat/ă?
în ultima vreme m-a obsedat Crazy win cu Beautiful lover... nu că-mi place neapărat, dar m-am trezit că o fredonez. Şi de vreo 5 luni am mereu în cap pe repeat Cohen cu Hallelujah.
18. Câte ţări ai vizitat?
vreo 5... în afară de Românica!
20. Ai sări cu paraşuta/parapanta/planorul?
O, da! chiar asta e următorul personal project adventure: săritura cu paraşuta. (pe bune!) :-)
nu ştiu mai nimic de parapantă sau planor... poate că da!
21. Ai lua masa cu George W. Bush Clooney?
Cum să nu! Când? :-)
22. E ceva strălucitor în camera ta?
da... Mau!
25. Ouă albe sau maro?
şi albe şi maro. Da parcă mai mult alea maro :-)
26. Îţi place muzica?
DAAA!
35. Ai intrat vreodată într-un zid?
ştiu sigur că am intrat în câteva geamuri... cred că şi în vre-un zid. A, cum să nu... sâmbătă. Am pus parchet în clasa mea cu părinţii şi n-am văzut un perete... în care am intrat cu umărul (şi da, peretele a câştigat!)
36. Anotimpul preferat?
toamna
37. Adormi cu televizorul deschis?
da. dar îl programez să se închidă peste 45 minute.
38. Ai băut vreodată alcool direct din sticlă?
da. dar nu pe ascuns... pe văzutelea :-)
39. Crezi că eşti bătrân/ă?
nu. dar vreau să ajungă bătrână, cu riduri de înţelepciune... mie îmi plac bătrânii... au o poveste de spus :-)
40. Finiş. Vă vine să credeţi?
nuuu... oricum, tre să plec la şedinţă.

nashpa day

aseară m-am uitat la shopahholic şi m-a dezamăgit. m-am culcat obosită, după o zi în care am Impactuit (:-) toată ziua. mi-am propus să mă trezesc la ora 7 jumate. m-am trezit la 9. mi-am făcut cafea, un duş scurt, mi-am citit mailurile, am revăzut mapele de prezentare şi am plecat la job... nu aveam program, dar am vrut să vorbesc puţin cu copiii mei. Pe la 1 am plecat spre licee cu parteneriate... a mers ok... dar mă aşteptam la mai mult... mai mult entuziasm... în taxi mi-am spus că nu pot fi toţi ca mine, Impact addicted... dar se dau ei pe brazdă... e bine... mâine o iau de la capăt. seara nu e gata oricum. Vreau să mai scriu la designul de curs, iar spre seară să dau o fugă la Maria după diplome. când mă întorc vreau să mai lucrez la avansul pentru bugetul de luna viitoare, să pliez mapele de curs... să lucrez la designul pentru modulul I.

nu ştiu cât aţi înţeles din postul ăsta :-) ei, nashpa day! :-)

mă dau în vânt după Rebecca Bloomwood :-)

acum vreo 2 ani citeam în acelaşi timp cu Miha cărţile Sophiei Kinsella - cea cu cumpărăturile :-) Personal, nu mă dau prea tare în vânt după cumpărături, dar personajul principal - Rebecca Bloomwood mi-a plăcut la nebunie... cred că oricine se regăseşte măcar puţin în încurcăturile ei. Cartea (deşi e chick-lit) e scrisă amuzant; se citeşte uşor, râzi de nu mai poţi şi adormi binedispus.

Aseară am văzut filmul... m-am aşezat în faţa calculatorului cu popcorn şi nectarine... şi aveam aşteptări mari. Care nu s-au confirmat... filmul e amuzant pe ici pe colo... şi cam atât! Nu am regăsit-o pe Becky Bloomwood în fata aia... Becki e mult mai funny şi mai deşteaptă... şi nici Luke nu mi s-a părut la fel de şarmant ca-n carte... celelalte personaje nici atât. A! şi nu mi-a plăcut că au mutat acţiunea de la Londra la New York... mmmm, multe nu mi-au plăcut la filmul ăla; poate singura scenă mai fun e dansul cu evantaiul... care nu e în carte. Concluzia: citiţi cartea! e uşoară, e fun, e medicament pentru o zi aiurea! :-) Apoi, dacă nu aveţi altceva la îndemână, uitaţi-vă şi la fim! şi daţi-mi feed-back :-)

mâine pun şi trailerul, acum nu mi-l primeşte :-)

emoţii şcolăreşti. friday flowers

pentru că încă sunt la mine în cameră. toate. strălucesc în fiecare dimineaţă. mai puţin un crin în care îşi bagă Mau nasul :-) pentru că florile pe care mi le dau copiii au o semnificaţie aparte... pentru că nu le pot împărţi cu nimeni... ştiu că nu e frumos, dar nu le împart niciodată... sau foarte rar... pentru că atunci când le-am primit un copil mi-a zâmbit... iar eu nu dau mai departe cadou zâmbetele lor... ştiu, sunt egoistă! dar îmi place să le păstrez pentru mine... pe toate! pentru că mi le reamintesc tot anul următor... când îmi vine să renunţ la profesorat, la cabinet, la toate! şi ştiu că la începutul năzbâtiilor lor a stat un zâmbet provocat de flori. pentru toate acestea, dar mai ales pentru că sunt foarte frumoase, florile de la început de an şcolar sunt astăzi friday flowers. :-)

mathilde et moi

azi a fost zi de curăţenie. naşpa zi. pe când curăţam de praf nişte cărţi şi arhivam dosare aud sunetul de mess. mă uit plictisită şi nu recunosc persoana. cu degetele pline de praf pun mâna pe mouse ca să dau spam şi în ultimul moment văd că mesajul e în franceză... mă aşez şi mă uit mai atent... mă opresc din respirat, iar ochii mi se măresc realizând că mesajul e de la Mathilde, o veche prietenă franţuzoaică din Grenoble. Nu ne-am văzut din 2002 şi nici nu prea am păstrat legătura. Acum 2 ani, din lipsă de timp, am tot amânat trimiterea invitaţei la nunta noastră (pentru că ea ne cunoaşte şi ne e prietenă la amândoi)... de atunci tot regret asta... ne rugase să o invităm când o să ne căsătorim... pentru că ea a fost în România şi voia să revină pentru noi... dar timpul şi delăsarea m-au împiedicat să mă ţin de cuvânt...
am stat de vorbă aproape o oră... şi-am tot vorbit despre noi, despre joburi, despre Mau, despre Angie şi Alexuţul ei, despre Iaşi şi despre viaţa ei personală. Ne-am "împrietenit" pe facebook şi astfel am putut să-i arăt poze de la nuntă... nu m-a întrebat de ce n-am invitat-o... doar s-a bucurat să ne vadă... măcar în poze. Mi-a redeşteptat emoţii studenţeşti, mi-a readus în suflet dorul de Franţa, de Ocean, de Bordeaux şi mai ales de Bergerac şi de La Force. Spre casă mi-am amintit de prieteni din toată lumea pe care i-am cunoscut la stagiile de la John Bost. de Alexandra din Chile, de polonezii care m-au şi vizitat acum vreo 6 ani la Iaşi, de Thibault şi mătuşa lui pariziancă, de Anna din Siberia, de algerieni şi marocani, de nemţi, danezi, olandezi, şi chiar şi de românii cu care am împărţit experienţele de acolo: de Angie, MariCurie, Alina, Adrian şi Florin... mi-e dor de anii aceia, de râsetele fără griji, de timpul liber, de noi doi, tineri, îndrăgostiţi peste măsură şi cu planuri de cucerit lumea. Şi toate astea pornind de la un mess trimis de Mathilde... care m-a găsit pe google... pentru că s-a gândit la mine :-) Ah, viaţa e o surpriză aşa de minunată uneori....

Angie, dacă ai trecut pe aici să ştii că Mathilde se gândeşte la tine...

back on twitter

după ce twitter mi-a blocat contul vechi (exact în perioada când mi-am pierdut blogul vechi), am revenit. nu ştiu la ce îmi e util... mie sau oricui altcuiva... dar îmi plăcea să notez din când în când starea sau evenimentele prin care treceam... acum gata, sunt back on twitter! follow me! :-)

prima zi de şcoală. Monday flowers :-)

a venit toamna. a mai trecut un an. a început iar şcoala. azi am avut o zi frumoasă. mai întâi m-am revăzut cu HappyA, de care îmi era tare dor... de toţi şi de fiecare în parte :-) ca în fiecare an am fost uluită de florile frumoase pe care le-am primit...

acasă, Mau a fost foooarte încântat de ce-am adus... el e mare iubitor de flori şi după ce a adulmecat, s-a băgat cu totul într-un buchet de irişi albi, şi-a murdărit nasul în crinii galbeni (de asta îi spunem uneori Botticeli :-) s-a aşezat mulţumit pe scaunul de la calculator şi a urmărit cum sortez eu florile în vaze.

iaca ce minunăţie am eu acum în casă:

după o mică odihnă am făcut o plimbare în mall, ne-am alintat cu lucruri frumoase de la BamBoo (în sfârşit mi-am luat masca cu girafă :-), cu cărţi şi cu dichisuri de la Cărtureşti (mi-am luat semn de carte cu mâtză şi un tangram de lemn :-) am mâncat la Mac şi ca doi îndrăgostiţi ne-am întors veseli acasă. Zi frumoasă, ce mai! :-)

Eşti un animal, Viskovitz!

cartea asta am luat-o la oferta de 5 lei de la Polirom şi am lăsat-o pe raftul cu lecturi din viitorul apropiat. Aseară, după ce au plecat copii şi maman a lor (a.k.a Anca, Marie şi Tefo) căutam draftul cu Oscar şi tanti Roz şi nu l-am găsit nicăieri. Cum nu aveam chef de cele O sută de simţuri secrete (cartea începută în trenul spre Straja) am luat de pe raft cartea cea mai de sus Eşti un animal, Viskovitz! a lui Alessandro Boffa. N-am mai râs de mult la o carte cum am râs la asta. E de un umor demenţial... sper s-o mai găsesc şi să i-o cumpăr cadou lui Miha - sigur i-ar plăcea. Deci, cartea e o sumă de povestiri-fabule, iar Viskovitz e un animal, de fiecare dată altul... pârş cu vise erotice (chiar m-am uitat pe net să văd cum arată pârşii, detalii aici :-), un melc bisexuat îndrăgostit de el însuşi, un papagal care vorbeste despre dragoste, un câine poliţist budist dependent de heroină, un trântor supus unei operaţii estetice pentru a nu mai fi aşa frumos, un leu îndrăgostit de o gazelă, un cameleon în cautarea sinelui şi cu probleme de identitate, un rechin sadic, un vierme, un gândac de mai care e rege peste rahat, o furnică, un burete de mare cu probleme de identitate sexuală, iar în final, un microb. Autorul e biolog, iar detaliile sunt prezentate, pe cât de ştiinţific, pe atât de amuzant :-) Ce mai, citiţi cartea asta, o să vă schimbe percepţia asupra animalelor şi poate, pe undeva, o să regăsiţi puţin şi din animalul din voi :-)

A, o mostră de înţelepciune de la pagina 10: Doar o viaţă trăită în plictiseală şi frustrări îţi poate oferi ocazia unor vise măreţe, care să te satisfacă. Super tare :-))

mai vedeţi ce au scris şi alţii aici, aici şi aici.

o zi bună zi de zi

just read this.

l-am primit pe mail... e cam lung filmuleţul... vreo 16 minute; dar dacă aveţi răbdare să-l vedeţi până la capăt merită! :-)

http://www.ozibuna.net/abonat/cadou.htm

9/11... atunci... acum

acum 8 ani, pe 11 septembrie, eram studentă, tocmai mă întorsesem din Franţa, eram încă în vacanţă acasă la ai mei la Botoşani. era cam 5 după-amiază şi citeam în camera mea când m-a strigat mama să-mi arate ştirile. Am contrazis-o, i-am spus că nu are cum să fie real... că World Trade Center sunt 2 clădiri bine apărate, că sunt în inima New York-ului şi că e doar un scenariu... poate un documentar?!?! Mama insista că e în direct, tata la fel... eu, încă cu cartea în mână, îi contraziceam repetând că e IMPOSIBIL... că în America e dimineaţă, că nu are cum să fie în direct... abia când am văzut sigla CNN am realizat că e pe bune... câteva minute mai târziu, încă sceptică, am văzut al doilea avion intrând în turnul 2. îmi amintesc că mi-a scăpat cartea din mână şi mi-am pus mâna la gură. După revoluţia în direct de la 12 ani, asta a fost cea mai şocantă experienţă. Am stat toată noaptea cu ochii în tembelizor şi tot îmi era greu să cred...
9/11 2009. azi colega şi prietena mea Alina a născut o fetiţă. Cu bine, sper! viaţa merge mai departe, nu-i aşa?!? cu bucurii pentru unii, indiferentă la necazurile altora :-( ehei, tocmai de asta e viaţa minunată!

Felicitări Alina! Eşti o mamă extraordinară! :-)

roză de humor. friday flower

e un trandafir pozat la Gura Humorului, anul trecut, cu ocazia vacanţei de la Voroneţ.

campania friday flowers este ideea Jurnalului Anei.

what a day

vorbesc de ziua de ieri... dimineaţa m-am trezit cu un motan somnoros pe mine, ne-am alintat reciproc (eu cu motanu), apoi am făcut coffee şi un duş. Alene, dar plină de optimism am plecat spre job... pupături stânga-dreapta... respirat aer şcolăresc. Pe la prânz am trecut pe acasă, am mâncat ceva şi am plecat spre tvr, că deh, aveam emisiune :-) emisiunea a fost mai mult decât ok, mai ales că nici nu prea au fost ocazii de intervenţii. Cătălin m-a aşteptat la ieşire cu maşina curată (uitasem cum e culoarea ei originală :-) şi pentru că aveam gâtul plin de pudra de la machiaj am plecat la o McFlurry la Mac în mall. unde am şi mâncat şi veseli am plecat spre Cărtureşti, unde am lăsat iar vreo 50 de lei pe cărţi (2 pentru copii în engleză, don''t ask!). pentru că ne era dor de ei, am trecut pe la O&A. Seara pe la 11 am ajuns şi noi acasă obosiţi, dar veseli. Mau ne aştepta plictisit şi am adormit aşa cum m-am trezit: alintând un motan somnoros :-) O zi frumoasă vă doresc! :-)

ziua Laurei Ad.

pe 31 august a fost ziua de naştere a Laurei Ad., una dintre prietenele mele cele mai bune. Ne ştim de 17 ani (wow!), din prima zi de liceu. Stătea în spatele meu şi vorbea continuu :-) Pe atunci avea păr auriu, zâmbet poznaş şi minte ascuţită. Învăţa la mate de 10 ori mai repede ca mine, avea scris mărunt şi citeţ. O parte din lucrurile astea le mai are încă. Viaţa însă a trecut peste noi... şi poate cu ea a fost mai aspră decât a meritat! A rămas însă Lăuraş, prietena mea!

Nu am reuşit pe 31 să-i spun la mulţi ani! Eram la Straja, iar semnalul la telefon ba era, ba nu era. Mâine plec la Boto după Mau... o să trec şi pe la ea... i-a luat un cadou, cu văcuţe (deh, fiecare cu pasiunile - a se citi ţăcăneala - lui) :-)

La mulţi ani dragă prietenă! Mi-e dor de tine!

i'm back

gata cu vacanţa! m-am întors azi dimineaţă terminată de oboseală. Viaţa a fost extraordinară ca de obicei... echipa (Cucumberii ninja rulz!) fantastică, cei din stuff-ul FNO au fost cei mai tari!

Vremea a ţinut cu noi, a fost numai bine pentru septembrie la munte... ba chiar m-am bronzat :-)

Mâine-poimâine o să revin cu poze... acum vreau doar să răspund la mailuri şi să mă întorc în pat la odihnă... mi-e dor de Cătălin (care e la Constanţa la o conferinţă - deh, suntem familia modernă - eu la munte, el la mare :-)) şi mi-e dor de Mau (care e la Boto).

mda, a fost super! mi-aş fi dorit să aud măcar un mulţumesc de la copiii pentru care ne-am luptat să meargă gratis - n-a fost să fie :-( data viitoare o să fiu mai atentă cum fac echipa şi pe cine mai promovez! noapte bună!