de ce te iubesc eu pe tine. Gânduri pentru Matei

of, Doamne! Nu am crezut niciodată că voi putea iubi pe cineva cu asemenea intensitate în afară de tatăl tău. În după-amiaza de 5 octombrie 2012, când am aflat că te am la mine în corp am descoperit cu adevărat ce înseamnă iubirea. De atunci, te iubesc în fiecare zi... mai mult şi mai mult. De ce te iubesc eu pe tine? pentru că eşti copilul meu, pentru că te-ai dovedit un copil minunat, pentru că nu mai pot să-mi mai imaginez viața fără tine... pentru că ai cel mai frumos zâmbet din lume, pentru că atunci când te uiți intens în ochii mei simt că am făcut cel mai bun lucru din lumea asta, pentru că ești al nostru și noi ai tăi. 

Matei de ziua onomastica

Matei - la multi ani pentru ziua onomastica (azi este sarbatorit Sf. Evanghelist Matei)! De ziua lui, Matei va transmite un mesaj - va iubeste pe toti!

la 18 luni

Ce face Matei la 18 luni - un an şi sase luni - un an jumate :-) :   

- are fata de baietel, deja seamana din ce in ce mai mult cu un toddler si din ce in ce mai putin cu un bebelus (doar cand doarme mai are mutrita lui de bebe);

- se joacă continuu, acum se joaca mult si cu jucarii - mai ales cu cele legate de constructii (gen lego mari, cuburi sau patrate); inca se joaca mult cu magnetii de la frigider, cu caruselul; se joaca mult si cu mingea, da cu piciorul... are trei mingi de diverse marimi pe care le tot plimba prin casa (si le arunca fie pe pat, fie in cada, ba chiar si in wc);

- e foarte atras de carti; rasfoieste cartile noastre mai des decat pe ale lui; i-am dat doua carti sa se joace cu ele si le rasfoieste zilnic; inca ii plac cartile cu sunete, dar si cartile speciale pentru toddleri;

- mânâncă ce mânca şi la 1 an si 3 luni; nu am mai introdus multe chestii:

*categoria fructe: de cateva zile i-am dat rodie si i-a placut, in rest ne axam pe fructele de toamna autohtone - am si avut norocul sa primim mere din livada netratate chimic... nu erau super frumoase, dar erau minunate la gust si clar, foarte sanatoase; a mai mancat pere, prune, struguri (ii plac tare mult, isi rupe singur de pe ciorchine) rar portocale sau grapefruit, banana e in continuare preferata; am profitat de toamna tarzie si i-am mai dat pepene rosu;

* categoria legume: legume autohtone de toamna: radacinoase (morcovi, telina, patrunjel), dar si ardei, rosii (mai rar, ce-i drept), uneori castraveti, dovlecei, sfeclă etc. I-am dat si spanac proaspat de toamna... nu a fost chiar incantat, dar a mancat; rar mananca si cartof, mai mult cartof dulce;

* categoria carne: carne de pui cat mai bio si din surse controlate (cel mai des piept de pui); mai manaca si vita (desi nu e mare fan), peste si cam atat. Aici as adauga si galbenusul de ou (din surse bio); de o saptamana am introdus si oul de prepelita, pe care l-a acceptat usor;

* categoria carbohiodrati: e mare fan paine... incercam sa-i limitam accesul la paine, dar cum o gaseste o ia in mana si cu greu i-o poti lua inapoi (daca tot a venit frigul o sa-i facem paine de casa); mananca foarte bine paste din grau dur (sau nu) cu carne si putin sos de rosii (bolognese, care va sa zica); mananca biscuiti bio cumparati (o sa mai incercam sa-i facem noi, dar ultima data au iesit naspa si am cam abandonat ideea biscuitilor de casa); seara primeste si cereale cu lapte iar dimineata cu fructe - cerealele sunt bio de la Topfer; din cand in cand mai primeste si orez brun;

- tot ce mănâncă e în continuare gătit în casă... fiert sau la steamer; nu am introdus inca zahăr sau sare, nici miere de albine, nici nuci, alune sau alte chestii din gama asta; rar mananca si ce mancam noi, daca e gatit sanatos, fara sare si fara condimente dubioase (bors, piure etc); 

* categoria lactate

- mănâncă rar la sân - o data la cateva zile - desi se bucura cand vede sanul mi-e destul de clar ca se intarca treptat singur... planuiesc sa ne oprim dupa 18 luni daca el nu o sa vrea contrariul. Cum nu cred in intarcarea fortata, nu cred nici in alaptarea fortata (mai ales dupa 18 luni);

- manaca lapte de capra sau formula... desi mai mult lapte de capra (pasteurizat, cu grasime de 3%, preferabil bio); NU am introdus inca laptele de vaca si nici nu o vom face pana la 2 ani (e greu digerabil, iar laptele de capra e cel mai apropiat chimic de laptele matern, asa ca mi se pare mult mai ok... poate si decat formula). Daca e sa primeasca formula, noi am ales Lactana kinder de la Topfer, asta!; mai primeste dimineata si iaurt, tot de capra, tot pasteurizat si tot cu grasime 3%; evitam asadar laptele de vaca... efectele lui nu sunt vizibile acum, copilul pare sa-l tolereze, dar mai tarziu poate suferi..., daca putem, de ce sa nu-l evitam?!?

* categoria lichide - despre lapte am scris deja. Am scos aproape total ceaiul (desi daca e sa aleg, tot de la Humana i-as da si nu facut cu buruiene culese cine stie de pe unde); Cel mai des bea compot facut in casa din fructe (mere, mere+morcovi, mere+piersici si/sau necatrina, mere+struguri,  mere+pere, mere+prune si ultima combinatie a fost mere+portocale+rodie); zilnic are si apă... desi nu o prefera, o bea. Compotul e alternat cu supa de legume. Inca bea din biberon, dar am introdus si cana cu cioc (pe care o acceptase pe la 10 luni, dar apoi a renuntat la ea);

- limba mateiască are o stagnare - bodogăneşte mult, au apărut sunete si intonatii noi: e intr-o perioada cand e axat pe achizitiile motrice si nu pe cele lingvistice (cum a fost de la 6 luni la 1 an); vorbeste pe mateieste, comunica bine cu noi, dar nu prin cuvinte; mai spune apa, mama... dar rar; daca vrea ceva isi ia singur sau ne ia mana si ne duce sa ii dam sau sa-i facem (pune mana lui tati pe titrez sa-l invarta, i-a dus lui buni cutia cu servetele umede ca sa-i schimbe scutecul care era plin de kk); 

- e in cautarea independentei, vrea sa faca singur, plange daca faci ceva in locul lui, desi accepta ajutorul la jocurile cu constructii;

- are toti cei opt dinţi şi toate maselele (cred, mai trebuie sa verific) - nu i-au crescut inca caninii; a distrus cu dintii o tetina din silicon; 

- merge singur de pe 13 august - merge mult, oboseste greu si atunci cere brate, in rest vrea sa mearga singur; de pe la mijlocul lui septembrie alearga - mai ales pe hol si dupa pisica; in parc alearga dupa porumbei; 

 - ii plac in continuare jucariile sau gadgeturile apasabile... telefoane, telecomenzi, you name it!; 

- ii place mult de tot sa faca baie... sta in scaunul special de baie (foarte util, l-am primit de la un prieten de-al lui Catalin) si are o intrega flota de jucarii de baie (care stau apoi intr-un saculet special); se vede ca a mai crescut... nu mai plange decat rar cand e scos din cada;

- folosim inca căruciorul la plimbare - desi folosim căruciorul umbrelă Hauck, din cand in cand il mai folosim si pe celalat, mai ales daca il simtim ca e pe cale sa adoarma; de regula merge in carucior pana pe esplanada sau in parc, apoi il coboram si merge singur pe jos sau tinut de o manuta de unul dintre noi, mai ales daca e langa strada; 

- ii place sa mearga cu masina... in scaunul lui special, of course!; se bucura cand masina porneste si il studiaza mult pe Catalin la volan; in vacanta, la 1 an si trei luni a mers 12 ore in scaun la dus si 12 la intors (cu scurte pauze pentru schimbat scutecul si dezmortit picioarele); 

- cântă - imita destul de des sunete de-ale noastre sau de pe la teve:-); 

- da din cap nu, nu daca nu mai vrea mancare sau daca nu vrea o anumita jucarie;
- stă cu buni de la 9/10 la 14/15 si se joaca mult amandoi; 

- a stat 10 zile departe de mami in septembrie, la 1 an si 4 luni... mami a fost in Armenia ca trainer... ne-am vazut pe Skype, nu a parut sa constientizeze prea mult lipsa mea; m-a asteptat la aeroport si s-a bucurat mult sa ma vada... a zambit cu gura pana la urechi cand i-a cazut privirea pe mine :-);

 - poartă scutece mărimea 5 - mai rar Pampers (alea verzi) si din ce in ce mai des pe cele de la Lidl, marca Toujour, mi se par mult mai ok decat Pampers (chiar am citit ca in compozitie sunt mult mai prietenoase cu poponeata copilului decat altele mai celebre) si sunt si mai ieftine; 

- doarme bine... adorme pe la 10 sau 11 seara și se trezește dimineața pe la 9 sau 10!; 

- din august are si primul lui pasaport;

- a avut parte de prima lui vacanță adevărată, la mare, la Sunny Beach in Bulgaria (cu mami, tati si buni); i-a placut mult marea, a avut parte de aerosoli si dimineata si seara, s-a jucat in nisip, a facut baie in mare, s-a plimbat cu titicarul; 

- a facut si vreo 2 crize de testat limitele adultului, dar a inteles repede... crizele astea apareau in conexiune cu oboseala; 

- din cand in cand se uita le Duck tv... e innebunit dupa In the zoo, se agita si rade zgomotos la desenul asta; e inca mare, mare fan Gummy bear (negociem cu Mos Carciun sa-i aduca un Gummy bear de pe un site din China :-); mai are cateva reclame care il atrag, in rest ignora teveul pentru jucarii;

- rade mult si des...  daca vede sau face ceva amuzant rade pana nu mai poate... cauta privirea adultilor din jur pentru a-i face sa rada si ei cu el;

- este vesel si jucaus, bine dispus, un copil destul de linistit si cuminte :-)

18 luni, adica 1 an jumate

provocare mamiceasca cu toddler mucos - si lma

week-end-ul asta am o mare provocare mamiceasca - cum conving toddlerul mucos (la propriu) de 1 an si 5 luni sa sufle nasul... sau sa ma lase pe mine sa-l ajut?!?! Anyway, azi e si o zi speciala pentru verisoara mea preferata... la multi ani, Alina!

la 15 luni

Ce face Matei la 15 luni - un an şi trei luni: 
- se joacă continuu, continuu, continuu - niciodată nu oboseşte de atâta joacă;

- mănâncă în continuare la sân de 1-2 ori pe zi - repede, termină ambii sâni cam în 10 de minute - deşi am stat separaţi 5 zile, am întreţinut lactaţia, iar Matei încă mai suge - nu avem ăncă nici un plan de înţărcare;
- limba mateiască are o stagnare - bodogăneşte mult, dar nu au prea apărut sunete noi: spune mama, uneori pa, dar cel mai des pare Bap (cu varianta baaap); din când ăn când apare şi map (maaap) sau mapa; -

- mânâncă ce mânca şi la 1 an; am mai introdus fructe de sezon - nectarine, piersici, pepene galben şi roşu; Ca noutate a mâncat pentru prima dată borş de la noi - i-a plăcut; am mai introdus şi orez brun bio, lapte de capră bio din când în când, iar brânza calcică e tot din lapte de capră bio; 

- tot ce mănâncă e în continuare gătit în casă... fiert sau la steamer;nu am introdus deloc zahăr sau sare, nici miere de albine;

- are tot opt dinţi şi DOUĂ MĂSELE - măselele au apărut cu ceva durere... mult mai nasol ca la dinţi, dar din fericire au fost episoade scurte care s-au calmat cu Calgel; 

- stă numai în picioare, merge singur dacă e ataşat măcar cu un deget de ceva... ne prinde de pantaloni şi merge după noi, sau ne ia la plimbare dacă vrea să ajungă undeva... suntem ca transportul public pentru el :-);
- apasă tot ce apucă - când am vrut într-o seară să plătim la Lidl a vrut să apese şi el la POS :-);

 - e în continuare super atent la detalii... prinde ORICE firimitură de pâine, orice e mic și la îndemână ;
- merge în picioare doar dacă e ţinut de mânuţe... chiar și ținut doar de o manuță... nu e pregătit să-și dea drumul singur, nu încă! - de o singură mână merge destul de bine... merge foarte bine de-a lungul patului sau pătuţului, se deplasează singur în patul lui fără probleme;

- folosim mult căruciorul la plimbare - am trecut la căruciorul umbrelă Hauck! - foarte bun și ușor!; 

- cântă în continuare - pare a fi un copil muzical :-); 

- dă din cap stânga-dreapta dacă nu vrea ceva;
- stă cu mami și tati - pentru că, na, e vacanță!
- poartă scutece Pampers verzi mărimea 4 + și uneori chiar 5; 

- doarme bine... adorme pe la 11 seara și se trezește dimineața pe la 9 sau 10!;

- ne pregătim de prima lui vacanță adevărată, la mare;

- mergem zilnic la plimbare în Palas;

- e vesel și jucăuș... se joacă TOT TIMPUL!

later edit: la 15 luni și 4 zile Matei a mers singur!  

15 luni - 9 august 2014

alăptarea la un an

dacă mi-ar fi spus cineva acum un an că în august 2014 o să mai alăptez, aș fi fost foarte uimită. Alăptarea nu a fost imposibilă pentru mine, dar nici nu am fost fan înfocat. Am alăptat până la 7 luni aproape exclusiv (cu excepția ceaiului în zilele caniculare și a câtorva ml de suc de fructe pe motiv de lipsă acută de kk), am continuat să alăptez și după diversificarea de la 7 luni. După 5 luni laptele nu a mai fost atât de mult pentru a face provizii, lactația s-a stabilizat perfect... era doar cât avea nevoie Matei să sugă. Am continuat să alăptez de minim 3-4 ori pe zi până la un an și o lună când alăptam doar de 2 ori pe zi, uneori numai seara. La un moment dat am crezut că Matei e gata de înțărcare; cum nu cred în înțărcarea forțată nu cred nici în alăptarea forțată dacă bebe a împlinit un an și dacă e evident că e pregătit să renunțe la sân. Pe la mijlocul lui iulie a trebuit să plec 5 zile la Cluj, la o întâlnire profesională... pe lângă grijile legate de separarea de el (până atunci nu am plecat niciodată nicăieri fără el) am mai avut și griji legate de alăptare... cei din jur mi-au spus să profit de plecare și să-l înțarc, că deh, e băiat mare (of, multe idei greșite avem băgate în noi). Nu am avut cum să stochez lapte matern, așa că am plecat cu pompa în bagaj și cu sufletul strâns. La Cluj am stimulat zilnic sânul cu pompa, dar cum nu am avut cine știe ce timp liber, iar seara cădeam de oboseală, nu credeam că am făcut mare lucru. La Iași, Matei a băut prima dată lapte de capră (nu am vrut să trecem pe formulă, iar lactate de vacă am decis să-i dăm după ce împlinește 2 ani; din ce am citit laptele de capră e cel mai apropiat de laptele matern). Laptele a fost bio, din sursă controlată. După ce a testat puțin gustul, l-a băut tot. Imediat ce am ajuns acasă, după alintătură, Matei a vrut să sugă.... și a tot supt... ca și cum nu aș fi plecat de acasă. Lactația a rezistat :-) Încă îl alăptez zilnic și încă nu am plan de înțărcare... nu știu când va fi, dar știu că-mi doresc să vină lin... eu sunt destul de pregătită... acum să vedem când e și Matei pregătit. 

Până atunci încerc să dau ignore la toate răutățile (sau poate e doar ignoranță?!) legate de alăptarea la 1 an și 3 luni: mi se spune că laptele nu mai e nutritiv - ok, poate nu mai e la fel de nutritiv ca acum 9 sau 6 luni, dar cu siguranță e superior oricărui lapte.. de vacă, capră sau formulă; că nu mai e gras și nu-l satură... ok, de aceea mănâncă și altceva... că e prea mare ca să sugă, că îl alint, că îl fac dependent, că eu sunt dependentă de el... trecem de toate și facem ce știm noi că e mai bine pentru Matei! Sper ca în timp mentalitatea să se schimbe, iar copiii să fie alăptați așa cum merită!

prima garderobă

De mult îmi propun să scriu despre prima garderobă a copilului; să scriu pentru cine e interesat, dar mai ales pentru mine... dacă o fi să o iau de la capăt cu bebe2 (şi sincer, spre să fie aşa :-)
Aşadar... despre haine mici-mititele. De când am aflat că sunt însărcinată mi-am propus să mă ocup din timp de primele hăinuţe. Nu cred în superstiţia conform căreia nu pregăteşti nimic pentru a nu se întâmpla ceva rău (am mai explicat şi aici). Eu cred că e normal să te pregătești pentru venirea copilului acasă și mi se pare de bun simț să te pregătești și să pregătești casa pentru venirea copilului.
De când am aflat de sarcină ne-am pus problema amenajării camerei lui... din start apartamentul a fost cumpărat cu a treia cameră pentru el... provizoriu camera a fost folosită de motan, sau ca loc de depozitare. Despre camera lui o să scriu separat, acum o să mă focalizez pe garderobă. Copilul creşte repede... multe haine îi rămân mici după prima purtare... am şi câteva (puţine, ce-i drept) pe care nu le-a purtat deloc. Eu nu am avut nimic împotriva hainelor împrumutate de la copii cunoscuţi... ba chiar mi-a fost drag să-l văd îmbrăcat cu hainele copiilor prietenilor dragi (unele erau cumpărate chiar de noi şi date cadou la vremea lor). La început nu am înţeles chestia cu datul hainelor înapoi, acum mi se pare normal: nu are rost să ţin în dulap haine foarte bune care au rămas mici, mi se pare firesc să le împrumut la prieteni sau verişori (când o văd pe Natalia, verişoara lui Matei şi finuţa noastră îmbrăcată cu haine de-ale lui Matei mă înduioşez de fiecare dată). Mi se pare normal, ca dacă nu a fost precizat nimic altceva, hainele să fie returnate (eu am primit şi definitiv... prietenele care mi le-au dat au spus clar că nu le mai vor înapoi). Eu le vreau înapoi pe cele ale lui Matei - fie ca să-i păstrez câteva pentru când va fi mai mare, fie pentru un alt pui pe care sper să-l avem :-)
Eu sunt fan al obiceiului american cu baby shower - petrecere pentru mama gravidă, unde aceasta primeşte daruri pentru ea şi bebeluş. E mult mai normal să primeşti hainele înainte, să le sortezi, să vezi ce mai ai nevoie. De regulă, în România, darurile pentru bebe vin cu primele vizite (cred că rodine e cuvântul) sau la botez... deja copilul are haine şi uite aşa se acumulează şi multe inutile.
Cred că un copil normal dezvoltat se încadrează, de regulă, în hainele cumpărate pentru acea perioadă. Matei a fost un copil slim, aşa că la 6 luni mai purta câteva bluze de 3 luni, la 12 luni încă mai are câteva hăinuţe (puţine, pentru că s-a înălţat) de la 9 luni. În acelaşi timp, la 12 luni poartă şi haine de 18 luni... chestia asta a fost şi de-a lungul dezvoltării de până acum. Totuşi, dacă la 3 luni copilul poartă numai haine de 6 luni sau de 9 eu m-aş îngrijora puţin... deşi, dacă e alăptat exclusiv, cred că e ok.
În ceea ce priveşte îmbrăcatul - regula straturilor mi se pare cea mai bună: copilul e îmbrăcat ca şi adultul, plus un strat suplimentar (exemplu: dacă eu am tricou, el are body plus bluză - asta dacă nu e foarte, foarte cald și are doar body). Una dintre cele mai frecvente probleme la nou născuți este supraîncălzirea. 
Dacă tot vorbim de haine, ar mai fi de menţionat spălatul lor: eu le-am spălat numai cu detergent de bebeluşi, separat (la fel le-am şi strâns, separat, într-un coş de rufe special). Detergentul folosit de noi e de la Persil (ăsta) și mi se pare ok (costă vreo 35 de lei); mai există și variante mai ieftine la Auchan, dar și chestii ultra scumpe pentru mine, gen detergent bio.
Nu le-am călcat decât în prima săptămână şi pe cele din maternitate... apoi nu mi s-a mai părut necesar, ba chiar mi se pare (acum!) exagerat călcatul hainelor la 6 luni sau la un an (vorbesc de copiii normali, nu de cei cu probleme de sănătate). 
Ce ar fi nevoie însă ca primă garderobă (sunt cam aceleaşi lucruri pe care le-am scris şi aici): 
- 10 body-uri cu mânecă lungă sau scurtă (în funcție de sezon). Recomand body care se deschid în față sau lateral cu capse. Evident, din bumbac de calitate. Body-urile cu capse mi s-au părut foarte bune până pe la 3 luni, apoi am folosit cele cu guler tip bărcuţă (de altfel, după 3 luni nici nu prea se mai găsesc bodyuri cu capse); 

- 3-4 salopete utile mai ales noaptea pentru somn. Aceeași recomandare: bumbac de calitate și cu capse în față sau laterale; 

- 5 perechi de pantaloni cu botoșei; mai ales dacă bebe se naște în sezonul rece; Matei s-a născut într-un mai călduros și de multe ori rămânea doar în body. dacă era mai răcoare, peste body îi dădeam pantaloni.

- 2-3 costume pentru ieșit afară (da, bebe se scoate afară măcar 10 minute, indiferent de vreme, în fiecare zi din prima zi acasă!). Dacă e iarnă, probabil e nevoie și de o salopetă groasă, tip cosmonaut;

- 4-5 căciuli; atât căciulițe tip bonetă (legate sub bărbie... deși na, există pericolul sufocării), cât și căciuli tip fes (cum apar copiii după naștere în filmele americane :-) Vara nu sunt necesare permanent (eu îi puneam după baie), dar yiua îl lăsam des cu capul descoperit (remember... nou născuții mor de la supraîncălzire). Iarna însă nu e ca vara, nu-i așa? (:-) Se știe că un nou născut pierde mută căldură prin cap, așa că e bine de folosit o căciulă subțire (una, nu 5!), depinde însă și de temperatura camerei unde stă bebe;

- 3-4 perechi de șosete; eu preferam pantalonii sau salopetele cu botoșei; șosetele lasă urme urâte de elastic pe picioruș;

- 1-2 perechi de botoșei: sau ciorapi mai groși... mai mult pentru ieșitul afară (la Deichman sunt niște botoșei faini la 12 lei perechea)

- 2- 3 perechi de mănuși pentru protecție (se zgârâie des de la unghii);

- pelinci: pătrate din finet. Aș recomanda pentru început minim 5... sunt necesare la baie sau ca protecție dacă așezați copilul în altă parte decât în pătuțul lui. Am cumpărat gata croite din Egros la 3.5 lei bucata. Mai pot fi folosite și pentru înfășat sărmăluță (așa cum probabil am crescut și noi); nu recomand... s-a dovedit că acel tip de înfășat face rău dezvoltării picioarelor și angoasează copilul (încercați să stați nemișcat, legat cu mâinile și picioarele de corp, cum e?! :-) Eu însă l-am mai sărmălit :-) ca să se încălzească după baie (pentru vreo 5 minute) sau rar, la alăptat... se foia mult, laptele curgea... era o metodă rapidă pentru a salva situația. Nu recomand a culca copilul înfășat sărmăluță de fiecare dată - mi se pare chiar un abuz; 

- 2-3 prosoape de baie; eu am folosit prosoape moi de bebe, cu pătrat pentru cap. Două bucăți mi se par suficiente (dacă unul e spălat sau e pătat de pipikk să mai fie unul de rezervă); 

- sac de dormit (mai ales dacă e iarnă). Sacul de dormit pentru bebe e special creat ca să nu fie nevoie de păturică. Nu e recomandabil să aibă pătură în pătuț pentru a evita riscul sufocării; 

- păturică: utilă mai ales la ieșitul afară; noi avem una din polar maron și una din fleece verzuie (la vreo 20 lei bucata). Am folosit-o în zilele mai reci în cărucior sau în scoică.
Cam asta ar fi cu prima garderobă... dacă mai am completări o să adaug.

12 luni - 1 an!!! :-)

Ce face Matei la un an: 

- se joacă continuu, continuu, continuu;

- mănâncă în continuare la sân de 3-4 ori pe zi - repede, termină ambii sâni cam în 20 de minute - ştiu că 1 an e cam termenul de înţărcat pentru multe mame, dar noi vom continua!;
- limba mateiască se dezvoltă mult - cu sunete taaari și multe, şi puternice; 

- mânâncă ce mânca şi la 11 luni; nu cred că am mai introdus ceva nou, comparativ cu luna trecută...a, ba da! a mâncat cireşe proaspete şi i-a plăcut, deşi s-a mai strâmbat;

- tot ce mănâncă e în continuare gătit în casă... fiert sau la steamer;

- are tot OPT DINŢI - patru în partea de jos a gurii şi patru sus - bănuim că mai sunt ceva presiuni prin gingie, dar nu se vede încă nimic!; 

- stă numai în picioare, nu vrea să meargă în 4 labe (acum mi se pare şi firesc să vrea în picioare, ce naiba, suntem bipezi :-));
- apasă tot ce apucă și nu apucăm noi să luăm mai repede din fața lui - nimic nu scapă de degeţelele curioase; ca noutate - a învăţat să aprindă lumina la întrerupător (el fiind în braţele noastre), încă are probleme cu stingerea :-)
- e în continuare super atent la detalii... plimbă firimituri de pâine, nasturii mei, orice e mic și la îndemână ;
- merge în picioare doar dacă e ţinut de mânuţe... chiar și ținut doar de o mânuță... nu e pregătit să-și dea drumul singur, nu încă! - de o singură mână merge destul de bine... merge foarte bine de-a lungul patului sau pătuţului, se deplasează singur în patul lui fără probleme;

- folosim mult căruciorul la plimbare - îi place!; 

- spune des Mama - mama - mi se rupe sufletul de drag;

- cântă în continuare - pare a fi un copil muzical :-); 

- dă din cap stânga-dreapta, imitându-ne... nu, nu, nu; dezvoltă foarte bine asertivitatea :-));
- am mai triat garderoba - pe motiv de copchil îngrăşat cu cereale :-); 
- merge singur cu maşinuţa Disney Ride on - asta!;

- râde mereu, foarte des râde în hohote - e un copil foarte tonic şi bine dispus;

- de luni până vineri de la 10 la 14 stă cu buni şi se joacă mult împreună;

- poartă tot scutece mărimea 4 de la Pampers (tot alea verzi, sunt în continuare mulțumită cu ele);

- este sociabil și foarte vesel cu persoanele străine, e curios şi zâmbăreţ;
- îi place să primească vizitatori, dar nu îi place să fie musafir... e vesel şi prietenos cu oamenii străini, dar afară, se angoasează puţin în case noi; 

- e tot un copil slim - are 8. 800 kg şi 76 de cm - decât gras, mai bine slab (dar în grafic! :-) - a crescut 2 cm în două săptămâni; 
- doarme bine noaptea... adoarme pe la 22-23 și se trezeşte la 7-8 dimineaţa;

- stă câte 40 - 50 minute singur şi se joacă cu jucăriile furnizate de bunica;

- din când în când stă și se uită la Duck tv (tv pentru bebeluşi)... îi place un desen cu roboţel care scoate sunete funny... dacă ta-su îi şi explică ce face roboţelul e atent şi râde la fiecare zgomot amuzant; 

-  Mau e tot eroul lui - orice face Mau e distractiv și motiv de agitație;

- luna acesta a preferat aşa numitele cărticele de baie... şi cartea moale adusă de tati din Germania;

- a avut parte de aniversarea primul an; am sărbătorit acasă cu nana Lili şi family, urmeayă să aibă parte şi de petrecerea de Moţ - undeva în iunie;
- e simpatic foc; mă topesc de dragul lui :-)
probabil voi mai edita şi adăuga...

1 an diferență :-)

ziua cea mai plină de emoție și de bucurie din viața mea!

încă 5 zile de bebelușeală

11 luni

Ce face Matei la unsprezece luni: 

- se joacă continuu, are chef de joacă și în somn;

- mănâncă în continuare la sân de 3-4 ori pe zi - aceeași situație ca acum o lună: are zile când e mai mâncăcios, zile când suge repede şi vrea la joacă;
- limba mateiască se dezvoltă - cu sunete taaari și multe; 

- mânâncă ce mânca şi la 10 luni; nu am introdus nimic nou... doar tipuri de crereale (greutatea lui e ok acum!); A! i-am dat câte un biscuite pe zi (bio, aduși de Cătălin din Germania) - nu sunt de acord cu biscuiții, dar din când în când căte unul e ok... mai ales că-i ocupă și dinții :-)

- tot ce mănâncă e în continuare gătit în casă... fiert sau la steamer;

- are OPT DINŢI - patru în partea de jos a gurii şi patru sus - nu au fost episoade grele cu durere, doar 2-3 nopți mai agitate! 

- stă numai în picioare;
- apasă tot ce apucă și nu apucăm noi să luăm mai repede din fața lui;
- e în continuare super atent la detalii... plimbă firimituri de pâine, nasturii mei, orice e mic și la îndemână ;
- merge în picioare doar dacă e ţinut de mânuţe... chiar și ținut doar de o mânuță... nu e pregătit să-și dea drumul singur, nu încă!;
- am mai încercat din când în când să-l ajut să meargă în 4 lăbuţe... nu-i place și nu vrea... dă să se ridice şi să mergă în picioare (nu-i nimic, nu-l forţăm, lăsăm în continuare mersul să vină ca o achiziţie naturală) Nici eu n-am mers ăn 4 labe, am mers la 1 an și 2 luni direct în picioare; 

- folosim mult căruciorul la plimbare; 

- spune des Mama și cam atât;

- cântă și mai mult ca la 10 luni - îl bănuim de ureche muzicală :-); fredonează după noi sau după jucăriile cântăreţe; 

- dă din cap stânga-dreapta, imitându-ne... nu, nu, nu; dezvoltă asertivitatea :-));
- am mai triat garderoba - pe motiv de copchil îngrăşat cu cereale :-); 
- merge cu mergătorul (e unul împrumutat, tot de la Chicco (Baby Jogging Ergo Gym 9+), reglabil şi cu gadgeturi muzicale... ăsta! - e minunată chestia asta... merge și singur cu ea, dar mai stăm în spatele lui ca să nu cadă;

- râde mereu, foarte des râde în hohote - fie provocat de noi, fie pentru că vede ceva funny la vreo reclamă la teve; 

- dacă ne așezăm lângă el, ne trage de mânecă mai aproape și ne râde cu dinți mici :-); 

- de luni până vineri de la 10 la 14 stă cu buni şi se joacă mult împreună;

- poartă tot scutece mărimea 4 de la Pampers (tot alea verzi, sunt mulțumită cu ele);

- este sociabil și foarte vesel cu persoanele străine, e curios şi zâmbăreţ;

- îi place muzica şi să se danseze cu el (are un ritual de dans cu ta-su în fiecare seară); 

- e tot un bebeluş slim, dar mai grăsuţ... are peste 8. 300 kg (suuuper!!) şi 73 de cm; 
- doarme și mai bine noaptea... adoarme pe la 22-23 și se trezeşte la 7-8 dimineaţa... rareori se mai trezeşte noaptea (mai mult ca să bea un pic de apă sau ceai);

- stă câte 40 - 50 minute singur şi se joacă cu jucăriile furnizate de bunica;

- din când în când stă și se uită la Duck tv (tv pentru bebeluşi)... râde de nu mai poate la desenul cu cățelușa Laika în spațiu;

-  Mau e eroul lui - orice face Mau e distractiv și motiv de agitație;

- luna acesta cărțile cu sunete au fost preferatele lui (are acum vreo 7);

- ca achiziție nouă: ne dă din mâncarea lui :-) îi spunem dă-i lui mama/tata/buni și dă... și lui Mau i-ar da, dar felina nu e interesată de oferta lui :-).Mi se pare o dovadă de afecțiune fantastică: să împarți mâncarea (mai ales că e un bebeluș căruia îi place mâncarea):-)

- a avut parte de Primul Paște (din perioada extrauterină :-); am fost la Înviere, la Biserică; a fost fascinat de mulțimea de lumănări aprinse (Paștele ortodox a fost în același timp cu cel catolic și cum la noi în cartier este o mare biserică catolică, strada a fost pliiiină de oameni cu lumânări aprinse); apropos de Paște... i-au plăcut ouăle colorate (de regulă vopsim doar roșii, anul acesta buni a făcut o excepție pentru bucuria lui Matei); 
- cu ocazia Paștelui și-a revăzut și pe ceilalți 3 bunici și a primit cadouri de la ei;
- a avut parte de o ședință foto specială... în același loc unde am făcut poze și cu el în burtică acum un an;
- later edit: spre 1 an (la 11 luni și jumate) a făcut roseola infantum, o formă de rubeolă-rujeolă, boală a copilăriei... o să scriu separat despre ea, a fost o formă foarte ușoară;
- ultimele zile până la un an le-a petrecut la Dumbrava - Tg. Neamț, la Depozitul de Armăsari, un loc binecuvântat, unde mami a fost la o întâlnire de rețea, iar el a stat cu tati, s-a plimbat cu trăsura, a mângâiat și hrănit cai, a asistat la al doilea foc de tabără din viața lui și a lansat primul lampion cu dorințe spre cer, împreună cu mami și tati :-)

despre botezul mateiesc

recunosc, botezul nu a fost în centrul preocupărilor mele înainte de a naşte. cred că a fost singurul eveniment important la care am preferat să mă gândesc după naştere. Noi ne-am inspirat în organizare de la cumătrii noştri... şi am preluat multe idei din organizarea botezului fiului lor (şi finului nostru). După ce am stabilit şi am vorbit cu naşii, ne-am axat pe organizarea propriu-zisă. Cătălin s-a focusat pe locaţie, iar eu pe tematică.

Hai să luăm însă totul pe rând. 

1. naşii. După ce ne-am frăsuit, am ales naşii... mi se pare o decizie extrem de importantă; trebuie să fie oameni buni, aproape de copil (preferabil aproape şi fizic!), care să se implice în dezvoltarea lui.

2. Ziua botezului. Cred că cea mai potrivită dată este una cu semnificaţie. De curiozitate am făcut un sondaj printre cunoştinţe şi am întrebat dacă îşi cunosc data botezului... nici unul nu ştia! Aşa că, ne-am gândit să alegem o zi cu semnificaţie (să poată fi ținută minte)... dar să fie şi sâmbătă (pentru a avea aproape cât mai mulţi oameni dragi!). Până la urmă, am ales data de 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Ulterior, data s-a dovedit inspirată... 29 iunie este ziua de naştere a lui Antoine de Saint-Exupery (când o să explic tematica botezului, o să înţelegeţi care e legătura :-)

3. Biserica. Din punctul meu de vedere, e foarte importantă... acolo e de fapt evenimentul principal. Am făcut o listă de 3 biserici... eu aveam una în minte; în urmă cu un an fusesem la botezul fetiţei unei colege acolo şi mi s-a părut locul perfect pentru un botez. Am luat la rând prima biserică... pe lângă casă... preotul lipsea şi am intrat înauntru... biserica frumoasă, dar tocmai avea în mijloc ditamai schela - am eliminat această opţiune. În plus, biserica nu avea curte şi nici locuri de parcare... ceea ce era deja o altă problemă. A doua opţiune era în mediul rural... o biserică veche, frumoasă şi cu tradiţie, iar preotul bun prieten cu mine. Din păcate, preotul era plecat pe 29 iunie din Iaşi (şi ştiu că a regretat că nu l-a botezat el pe Matei). Aşadar, am revenit la prima mea opţiune... o biserică mare, frumoasă, cu o curte mai mult decât generoasă şi prietenoasă, cu locuri de parcare. În plus, aici cântă un cor profesionist, superb, chestie care face diferenţa la un botez. Mai aveam de vorbit cu preotul - care s-a dovedit a fi super simpatic. Am programat, am vorbit şi de cor... eram mulţumiţi!  

4. locaţia petrecerii (cumătria). Din start, am eliminat botezul acasă... era cald şi total nepractic. Am analizat şi ideea unei mese la restaurant, dar am eliminat-o... nu-mi plăcea gândul că vom sta la masă şi apoi, la 3 ore, gata, fiecare la casa lui! Ne-am inspirat din experienţa de la Câmpulung (de la cumătrii noştri) şi ne-am gândit să închiriem o pensiune, eventual la periferie, cu curte sau chiar în afara oraşului. După ce am văzut mai multe locaţii, ne-am oprit la pensiunea asta. Am închiriat-o la un preţ rezonabil în întregime - 10 camere, salonul, foişorul (cu grătar) şi curtea cu o livadă superbă. S-a dovedit a fi alegerea perfectă pentru botez, absolut toți invitații au fost încântați (mai ales de faptul că au rămas și s-au odihinit (asta pe la 5 dimineața, când s-a terminat petrecerea cu dans și chiuială :-), iar dimineața, după câteva ore de somn, înainte de a pleca acasă la scăldătoare ne-am băut cafeaua împreună).

5. tematica. Zile în şir am stat călare pe net, pe cărţi, mi-am stors creierii pentru a găsi o temă simpatică pentru botezul lui Matei... nimic nu mi se părea suficient de potrivit. Ştiu că se poate şi fără temă, dar e mai amuzant aşa... plus că prin tematică diferenţiezi botezul puiului tău de alte botezuri. În plus, creezi amintiri frumoase printre rude şi prieteni, dar şi copilului... cred că orice copil se va simţi apreciat şi iubit văzând ce frumos a fost la botezul lui (pentru că da, vine şi vârsta la care vrea să vadă şi să ştie cum era când era mic :-) Așadar, am căutat tematici... asta până într-o seară când eram în camera lui Matei și mi-a venit brusc ideea Micului prinț al lui Exupery. E una dintre cărțile mele preferate (descoperită târziu, în adolescență, la Literatura pentru copii inspirată de domnișoara Baciu, diriga și profesoara de română). Imediat ce am găsit tema, am vorbit cu Cătă și am trecut la hoinărit pe net după idei. Atenție! - am folosit Micul prinț ca tematică pentru frumusețea și înțelepciunea personajului și nu pentru că mi-aș considera copilul prinț (mi se pare aiurea să-i spui copilului prinț sau prințesă și nu-mi consider copilul un prinț, ci doar un copil extraordinar :-)

6. Invitaţia. Invitațiile au fost făcute de noi2 (ca și cele de la nuntă); textul a fost simplu (de genul ce, cine, unde, când :-), fontul în schimb a fost unul mai simpatic.

Pe prima parte era poză cu Micul prinț al lui Exupery, iar în interior o poză cu Matei în ipostaza Micului prinț (îmbrăcat în verde și cu papion și brâu roșu de satin, ca prințul exuperian). Backgroundul era un prosop uriaș albastru cu stele mai mari sau mai mici decupate de noi, iar la bază un citat frumos din Exupery. Plicul a fost albastru, am lipit pe el steluțe decupate cu ștanța și scris (cu marker argintiu) manual cu caligrafia lui mami... numele destinatarului, iar la expeditor doar Matei.

7. Decoraţiunile. Și decorațiunile au fost făcute de noi... simple și de efect. Stele galbene pentru perdele (dar n-am mai apucat să le punem pe toate), un baner cu numele lui Matei (frumos, cu flori delicate), postere la intrare cu Micul prinț, cu textul Bine ați venit! și cu chipul lui Matei în locul prințului, diverse imagini din carte, lipite pe unde ni s-a părut potrivit, iar la lustre am prins niște norișori cu stele (în norișor fiind citate din Micul Prinț).

8. Mărturiile. Am vrut ca mărturia (mic cadou dat invitaților la p

lecare) să fie unică. Am pregătit pentru fiecare invitat (mă rog, pentru fiecare familie) o carte cu textul lui Exupery și un semn de carte hand-made (cu Micul prinț și o stea atașată).

Cătălin (hoinărind pe net) a găsit o idee bestială: am dat fiecărui invitat o farfurie decorativă cu Micul prinț pictată manual de o pictoriță profesionistă (nu am cuvinte să-i mulțumesc pentru cele 25 de farfurii pictate în nici 2 săptămâni). De pe net am cumpărat și suporturi speciale pentru farfurii decorative. Cei drept, mărturiile ne-au costat ceva, dar știu că au impresionat mult. În plus, mă emoționez de fiecare dată când mergem în vizită la rude sau prieteni și văd mărturia lui Matei expusă pe bibliotecă.

9. Accesoriile de la Biserică. Fiecare invitat a primit ca mărturie la încreștinare o cruciuliță albăstruie cu șnur satinat alb și o iconiță cu Sf. Evanghelist Matei.

Cristelnița am ornat-o cu patru buchete de flori (flori de câmp, margarete și crizanteme, în care am inserat spice de grâu, busuioc și un trandafir - ca simbol al Micului prinț :-). Buchetele au fost prinse in cele patru părți, ca simbol al Sfintei cruci și au fost legate de o panglică lată albastră. A! - tot noi le-am făcut, cu flori cumpărate dimineața din piață.

9. Registrul de botez. Am avut registru și la nuntă și am vrut să-l facem și la botez (e tare frumos să citească peste ani gândurile scrise de persoanele prezente acolo). An ales un registru A5 albastru (sincer, ăsta îl aveam în casă), ornat cu o inimioară și un autocolant cu poza Micului Prinț. Paginile erau cartoane galbene. Ne-am bucurat că invitații au scris (sau desenat :-) gânduri frumoase pentru Matei.

9. Tortul. Tortul a fost comandat la o cofetărie renumită pentru bunătățile ei... nu mai știu exact ce interior avea (blat cu cacao și ceva din fructe, răcoros și bun). La cofetărie am spus ce vrem, patroana a venit cu tableta și i-am arătat pe net cam ce avem noi în minte (asta). Tortul a fost așadar tot cu Micul prinț, iar planeta avea drept vulcani vișine confiate îngropate sub marțipan :-)

10. Bețișoare fosforescente. Le-am luat cu un an în urmă pentru revelion, apoi am cumpărat și mai multe pentru că erau la reducere. Au fost mare hit, atât de mare încât invitații ne-au cerut și pentru acasă (apar câteva în poza de la tort). Se găsesc la raioanele cu articole pentru petreceri.
11.  Ce n-am avut:
- ursitoare (tinere domnișoare, mai mult sau mai puțin talentate care fac o mică scenetă în jurul mamei cu copilul în brațe și urează diverse copilului). Nu-mi place acest obicei, nu prea cred că are legătură cu botezul... am preferat ca nașele să se roage pentru copil și să-i ureze de bine. Mă rog, nouă nu ne plac ursitoarele, dar poate fi o distracție simpatică pentru invitați.
- cutie pentru bani. Am avut inițial ideea de a face o cutie pentru plicul cu bani, inspirată din cutia desenată de aviator Micului Prinț (asta). Pe măsură ce pregăteam botezul am realizat împreună cu Cătălin că nu vrem să adunăm bani, că facem botezul cu drag, așa că nu am pus nici un fel de cutie. Invitații au dat totuși bani copilului și până la urmă s-a strâns o sumă care ne-a depășit cu muuuuuult estimările.

la 11 luni!

la multi ani, Matei! - 11 luni - 9 aprilie 2014! Ultima luna de bebeluseala! :-)

10 luni

Ce face Matei la zece luni: 

- se joacă toată ziua... este vesel, comunicativ, sociabil; văcuţele de la caruselul cu Mother Goose sunt în topul preferinţelor luna aceasta;

- mănâncă în continuare la sân de 3-4 ori pe zi - are zile când e mai mâncăcios, zile când suge repede şi vrea la joacă;
- vorbeeeeşte muuuuuuult în limba mateiască... dacă auziţi un bebeluş bombănind tare prin supermarketuri sau prin parcuri - noi suntem! :-)

- mânâncă ce mânca şi la 9 luni: supă clară din 3 legume rădăcinoase (morcov, țelină și pătrunjel - mai nou am adăugat şi ardei gras); piure de legume (tot alea din supă), avocado (simplu sau mixat cu legume), cartof dulce la steamer, brânză calcică (cu formulă, nu cu lapte de vacă), gălbenuş de ou, broccoli şi spanac, suc (citrice, mere, morcovi; fructe rase sau la steamer (mere, pere, mango, banane, ananas, căpşune); carne bio, ficat bio, peşte (păstrăv cu origine controlată :-),

- a mâncat în plus: cereale... ei da, am cedat şi i-am dat cereale din motive de copchil slăbănog :-) Mănâncă cereale bio-organic de la Topfer (da, ştiu, am un fix cu e ce made in Germany); i-am mai dat şi cereale cu lapte de la Milupa de nevoie... Topfer nu se găseşte chiar în toate farmaciile; Am probat şi plăcut cereale cu alac, cu lapte pentru seară, cu ovăz integral şi cu griş... am evitat cerealele cu fructe, vanilie, ciocolată sau alte bazaconii; am mai testat şi plăcut dovlecei la steamer şi carne de vită;

- în continuare banana este mâncarea preferată;face scandal când se termină;

- e în continuare mare fomist; nu face nici un fel de mofturi la mâncare; de multe ori protestează când i se termină borcănelul; 

- tot ce mănâncă e gătit în casă... fiert sau la steamer; luna aceasta nu am avut nevoie de borcănele cumpărate;

- are ŞASE DINŢI - patru în partea de jos a gurii şi doi sus! au ieşit repede (4 dinţi luna aceasta); am avut parte de ceva agitaţie, am mai folosit Calgel şi a fost ok... nu pot să spun că au fost momente semnificative de durere;

- stă în fund singur, se ridică imediat ce s-a trezit; se apucă de tot ce prinde ca să stea în picioare;
- a învăţat să apese singur... şi acum apasă tot ce e apăsabil :-) telefoanele noastre mobile (când le prinde), tastaura de la laptopuri sau desktop, jucăriile, cărţile cu sunete (mare invenţie sunt cărţile astea, cred că are deja vreo 6, le-am luat de la Libris, la Târgul de carte, cu preţuri super bune); telecomanda (apasă şi apoi se uită la tv să vadă ce s-a schimbat :-); toate jucăriile cu butoane;
- e super atent la detalii... îi place să rostogolească firmiturile de pâine de pe masă sau e fascinat de năsturei sau de mărgele sau de broşele mele - când le vede e cu degeţelul pe ele - uneori le bagă şi în gură dacă nu sunt atentă;
- merge în picioare dacă e ţinut de mânuţe... ar merge toată ziua dacă ar fi după el; totuşi, nu cred că în perioada imediat următoare va merge singur; nu-i nimic, nu ne grăbim;
- am încercat să-l ajut să meargă în 4 lăbuţe... nu-i place... dă să se ridice şi să mergă în picioare (nu-i nimic, nu-l forţăm, lăsăm mersul să vină ca o achiziţie naturală); 

- folosim din nou căruciorul la plimbare; încă n-am schimbat marsupiul... acelaşi motiv de copchil slăbănog; trebuie să o facem totuşi în curând;

- aplaudă singur cu palmele... dar o face şi cu zâmbet dacă i se spune Bravo, Matei!; face pa din când în când şi fooooarte rar mai face morişca;

- spune des Mama - cu dedicaţie... mai ales dacă dă de greu :-) mai spune dada, beibi (efectul unui cântec de la o jucărie cântăreaţă) şi alte sunte pe limba mateiască... foarte des articulează şi foloseşte consoane;

- încă mai chiuie... des și taaaareeee - preferabil dacă e şi lume multă în jurul lui!!!;
- cântă - îl bănuim de ureche muzicală :-); fredonează după noi sau după jucăriile cântăreţe; 

- îi place în continuare să dea din cap stânga-dreapta, imitându-ne... nu, nu, nu; are zile când face asta des și zile în care nu face deloc;
- am mai triat garderoba - pe motiv de copchil îngrăşat cu cereale :-); 
- merge cu premergătorul (e unul împrumutat, de la Chicco, reglabil şi cu gadgeturi muzicale... are bordul ca la o maşină); am fost tare sceptică, dar acum sunt liniştită... nu merge pe vârfuri, dar e fascinat de independenţă, de faptul că merge singur şi că stă în picioare (spatele meu e cel mai fericit);

- râde în hohote foarte des...  ne provoacă să-l facem să râdă; 

- dacă ne așezăm lângă el, ne trage de mânecă mai aproape :-); 

- de luni până vineri de la 10 la 14 stă cu buni şi râd mult împreună;

- poartă tot scutece mărimea 4 de la Pampers (alea verzi, am cam renunţat la Premium Care - nu mai au indicatorul de umezeală la mărimea 4 şi nu mi se pare mare diferenţă);

- este sociabil; nu plânge dacă e luat în braţe de persoane străine, e curios şi zâmbăreţ;

- îi place muzica şi să se danseze cu el (are un ritual de dans cu ta-su în fiecare seară); 

- e tot un bebeluş slim, dar mai grăsuţ... are peste 8 kg (yey!!) şi 72-73 de cm (o să verific); 
- doarme foarte bine noaptea... adoarme pe la 22-23 și se trezeşte la 7-8 dimineaţa... rareori se mai trezeşte noaptea (mai mult ca să bea un pic de apă sau ceai);

- stă câte 40 - 50 minute singur şi se joacă cu jucăriile furnizate de bunica;

- din când în când stă și se uită la Duck tv (tv pentru bebeluşi)... luna asta mai puţin totuşi... mai mult se joacă;

- stă în scaunul de masă și se joacă mult acolo cu buni şi cu diverse jucării;

- e în continuare fascinat de Mau şi de tot ce face Mau; am feelingul că va începe să meargă singur fugind după Mau; anyway, Mau e eroul lui;

- îi place să îi vorbeşti sau să îi citeşti (cartea preferată luna aceasta a fost Cartea cu sunete de animale din savană - antilopa e preferata! );

- se recunoaşte în oglindă... îi place să ne jucăm în faţa oglinzii de-a Cucu-bau.

9 luni

Ce face Matei la nouă luni: 
- se joacă toată ziua... cu orice;

- mănâncă în continuare la sân de 4-5 ori pe zi; 

- mânâncă ce mânca şi la 8 luni: supă clară din 3 legume rădăcinoase (morcov, țelină și pătrunjel - mai nou am adăugat şi ceapa); piure de legume (tot alea din supă, fără ceapă), avocado (simplu sau mixat cu legume), cartof dulce la steamer, brânză calcică (cu formulă, nu cu lapte de vacă), gălbenuş de ou, broccoli şi spanac, suc (citrice, mere, morcovi; fructe rase sau la steamer (mere, pere, mango, banane); 

- a mâncat în plus: carne de pui bio (crescut la ţară de o familie de încredere), ficat bio (nu a fost chiar preferat, dar l-a mâncat), peşte (păstrăv din sursă controlată, gătit la steamer); ananas (foarte încântat de gust), căpşune (date ziua, pentru a avea timp să reacţionăm la o eventuală alergie... n-a fost cazul);

- în continuare banana este mâncarea preferată; plânge cu lacrimi de crocodil când se termină; 

- e în continuare mare fomist; nu face nici un fel de mofturi la mâncare; de multe ori protestează când i se termină borcănelul; 

- tot ce mănâncă e gătit în casă... a mai mâncat mâncare cumpărată când am fost prin vizite: un borcănel cu multi fructe şi cereale de la Nestle (primit cadou, i-a plăcut mult!), un borcănel bio cu cartof şi spanac (nu i-a plăcut mai deloc) şi unul cu mix de mere şi caise (care i-a plăcut mult);

- are DOI DINŢI - în partea de jos a gurii! al doilea dinte a ieşit la distanţă de un dinte de primul... sâmbătă seara nu a avut nimic, noaptea a fost mai agitat, iar duminică dimineaţa avea deja colţişorul ieşit;

- stă în fund singur, se ridică imediat ce s-a trezit;

- preferă plimbarea în braţe; am reînceput să folosim căruciorul (deja e primăvară afară); cred că trebuie să schimbăm marsupiul... nu cred că mai încape; 

- face morişca cu mâinile (a văzut-o pe buni făcând asta, i-a plăcut, a râs mult şi apoi a imitat; acum face morişca şi în somn :-);

- aplaudă singur cu palmele... dar o face şi cu zâmbet dacă i se spune Bravo, Matei!;

- spune des da-da, da; ma-ma, ta-ti, hai-di... ca sunete noi sunt ba-ba;

- încă mai chiuie... des și taaaareeee!!!; 

- îi place în continuare să dea din cap stânga-dreapta, imitându-ne... nu, nu, nu; are zile când face asta des și zile în care nu face deloc;

- a schimbat iar garderoba... pregătim deja al treilea transport la Natalia :-); 

- râde în hohote foarte des...  ne provoacă să-l facem să râdă; 

- dacă ne așezm lângă el, ne trage de mânecă mai aproape :-); 

- dă pupici (mă rog, mă mozolește pe toată fața cu gura deschisă în timp ce chiuie :-);

- de luni până vineri de la 10 la 14 stă cu buni şi râd mult împreună;

- poartă tot scutece mărimea 4 de la Pampers Premium Care sau simple, de la Pampers;

- este sociabil; nu plânge dacă e luat în braţe de persoane străine, e curios şi zâmbăreţ;

- îi place muzica şi să se danseze cu el (a dansat cu mare foc la ta-su în braţe la petrecerea de botez a Nataliei);  

- încă mai poate duce picioarele la gură (pe verificatelea); 

- e tot un bebeluş slim... are în jur de 8 kg şi 72 de cm; 
- doarme bine noaptea... adoarme pe la 22-23 și se trezeşte la 7-8 dimineaţa... rareori se mai trezeşte noaptea (mai mult ca să bea un pic de apă sau ceai); s-a mai trezit şi a fost puţin agitat în câteva nopţi înainte de a-i creşte dinţii; 

- stă câte 30-40 minute singur şi se joacă cu jucăriile furnizate de bunica;

- din când în când stă și se uită la Duck tv (tv pentru bebeluşi)... luna asta preferată a fost raţa albă care e în sigla DuckTv şi formele geometrice personalizate - râde tare când le vede;

- a participat la botezul Nataliei, verişoara lui şi fina noastră; a fost cuminte și a socializat fără să se sperie de cei aproape 35 de invitaţi;

- stă în scaunul de masă și se joacă mult acolo cu buni şi cu diverse jucării;

- e în continuare fascinat de Mau şi de tot ce face Mau;

- îi place să îi vorbeşti sau să îi citeşti (cartea preferată luna aceasta a fost Cărticica cu sunete de animale);

- se recunoaşte în oglindă... îi place să ne jucăm în faţa oglinzii de-a Cucu-bau; 

- suzeta e încă istorie, e curios de ea, se joacă cu ea, mai bagă în gură capătul celălalt şi atât!; din când în când mă transformă pe mine în suzetă, chestie care tot nu-mi place deloc!...

cum simți?!?

încă dinainte de a rămâne însărcinată am tot auzit de formula asta - naște cum simți! și mi-a plăcut! Mi-am zis că uite, ce fain, să faci cum simți că e mai bine pentru tine! Apoi am rămas însărcinată și am citit mai multe și... surpriză! naște cum simți se referea numai la nașterea vaginală. După ce am aflat de bebe am început studiul... am citit cărți, articole, site-uri și bloguri întregi (de la prima la ultima postare), am citit până și forumuri, am stat de vorbă cu mame (de unul, 2, 3, 4 copii), am stat de vorbă cu medici. Am vorbit cu mame care au născut prin cezariană și aveau povești cu dureri de zile întregi, cu urgențe, dar și cu mame care au născut vaginal și care aveau povești înfricoșătoare (de la suferință fetală, la dureri crunte și sechele de lungă durată – o colegă mi-a spus că și acum, după 15 ani, naștere este cel mai groaznic lucru prin care a trecut… că își iubește copilul, dar că nu-și mai dorește copii).

Dintotdeauna eu am simțit că pentru mine e mai potrivită cezariana, dar când am aflat de bebe treaba s-a schimbat... adică încă mai simțeam că cezariana e nașterea potrivită pentru mine, dar am preferat să nu mă gândesc la naștere ci să mă bucur de sarcină. Așa cum am spus, am citit și m-am informat... și am trecut totul prin filtrul personal. Mă simțeam pregătită și pentru nașterea vaginală, și pentru cezariană. Am citit cât am putut de mult despre avantajele și riscurile ambelor tipuri de naștere (și cezariana e o naștere, cu toate că e o operație... hai să nu fim răutăcioși!). Toată sarcina mi-am dat voie să experimentez... nu am luat de bune tot ce am citit sau mi s-a spus, ci mi-am dat voie să văd eu cum este, să trăiesc fiecare experiență. Ginecoloaga mea, o super doctoriță celebră nu mi-a sugerat niciodată cum să nasc... la controale vorbeam doar de sarcină, de evoluția copilului, de ce trebuie să fac până la următorul control și atât. Cred că la finalul lunii a opta am întrebat-o eu ce îmi recomandă... și mi-a spus că din punctul ei de vedere (argumentat medical!) se recomandă o cezariană... și am fost de acord. Nu am exclus nașterea vaginală, dar la cei 35 de ani ai mei, nu am vrut să risc NIMIC. Am citit că un copil născut vaginal e mai valoros... acum, după ce îl am pe Matei în brațe (și după ce am cunoscut o mamă care a născut vaginal un copil mort!) spun că un copil VIU și SĂNĂTOS e mai valoros decât orice pe lumea asta! Am născut prin cezariană și am avut parte de niște momente fantastice!!!! Nașterea (alături de sarcină) este una dintre cele mai frumoase experiențe trăite de mine, am niște amintiri extraordinare! L-am văzut pe Matei cât încă era atașat de cordon, nu i s-a tăiat cordonul imediat (a mai fost lăsat să pulseze), l-am primit imediat pe piept și nu mi l-a luat nimeni cu forța de acolo, mi-a fost adus copilul imediat ce am revenit la terapie intensivă, tatăl l-a văzut și ținut în brațe la câteva minute după naștere, mi-a fost adus și pus la sân la nici o oră după ce am revenit la terapie intensivă. Durerile de după au fost groaznice, dar nu imposibile... mă așteptam să doară mai tare și mai mult! Am născut joi, la ora 12.30, iar vineri la ora 9.00 părăseam terapia intensivă pe picioarele mele (dar m-am ridicat în picioare de pe la 7 când am fost singură la baie!). Da, m-a mai durut puțin următoarele 2-3 zile (cel mai nasol era la urcat și coborât din pat!), dar am mers singură, mi-am îngrijit copilul, m-am simțit bine. În salon eram singura mamă cu cezariană, celelalte erau cu nașteri vaginale și cu copii prematuri (maternitatea era în renovare și acolo am avut loc). Colegele de salon născuseră de 2 sau chiar 3 săptămâni vaginal și încă mai aveau dureri... eu din ziua a 3-a eram foarte bine. Lactația a venit în a 3-a zi... 3 zile de colostru minunat și apoi lapte alb. Am cerut să alăptez din prima zi și am pus zilnic minute în șir copilul la sân ca să stimuleze lactația. Cred că alăptarea este un lucru bun pentru copil de aceea încă alăptez (Matei face 9 luni!) și voi mai alăpta. Nu cred că nașterea vaginală și alăptatul cresc I.Q.-ul copilului sau alte prostii din astea (adică cei născuți vaginal și alăptați sunt mai deștepți decât ceilalți :-) Am căutat studii și ce am găsit nu m-a convins (de altfel, am lucrat cu copii cu abilități înalte – supradotați, în limbaj cotidian) – tot melanjul dintre mediu, educație și ereditate dau inteligența (în plus, renumitul I.Q. e doar o convenție… e greu de comparat un copil din Africa, născut vaginal și alăptat până la 7 ani cu un copil american sau european – născut sau nu vaginal, alăptat sau nu!). Nu știu cum voi face la al doilea copil (sarcina și nașterea au fost atât de extraordinare încât îmi doresc să mai am copii); mă simt în stare să trec printr-o naștere vaginală dacă așa o să simt atunci (celebra VBAC – Vaginal Birth After Cesarean), dar nici nu mă tem de o a doua cezariană (aș putea chiar să spun că mă tem și mai puțin, deja am trecut printr-una și știu cum e!). De când am născut, nu am recomandat nimănui cezariana (și am avut ceva mame însărcinate prin preajmă); am recomandat în schimb mamelor (pentru mine și femeia însărcinată este mamă!) să se bucure de sarcină și de copilul care va veni și să facă cum cred ele (împreună cu medicul lor) că e mai bine pentru ele. Am avut încredere în medicul meu și mi se pare firesc să fie așa (analizele de după naștere au confirmat că avea dreptate să recomande cezariana!). În plus, dacă nu ai încredere în medicul tău… de ce l-ai mai ales? (evident, mă refer aici la mamele care-și permit să-și aleagă medicul!).

Sunt puțin intrigată de mamele naturaliste (da, sunt puțin ironică!)… le admir dar nu le înțeleg extremismul și răutatea (vezi exprimarea cu un copil născut natural este mai valoros!). Nu înțeleg nici argumentul cu durerea… le înțeleg pe mamele care fug de durere și mă intrigă cele care sunt mândre de durerea care va să vină. Mi-a plăcut vorba nașei mele (care a născut vaginal 2 copii!), durerea nu ne face neapărat mai buni… și nici mame mai bune!

Nota bene: ce am scris aici nu este nici pro-cezariană și nici anti-naștere vaginală; Am scris despre experiența și trăirile mele! Atât!

9 luni

La mulți ani, Matei! - 9 luni (9 februarie 2014 Poza e de acum 4 zile de la munte, stațiunea Negulești, jud. Neamț!

la 8 luni

Ce face Matei la opt luni: 
- se joacă toată ziua... cu noi, cu jucării, cu mașinuța, cu Mau, cu orice;

- mănâncă în continuare la sân de cel puțin 4-5 ori pe zi; 

- mânâncă ce mânca la 7 luni: supă clară din 3 legume rădăcinoase (morcov, țelină și pătrunjel); piure de legume (tot alea din supă), avocado (simplu sau mixat cu legume), brânză calcică (cu formulă, nu cu lapte de vacă), mere pasate, broccoli şi spanac, suc (citrice, mere, morcovi); 

- a mâncat în plus: brocoli (gătit la steamer, a fost mare hit!), pere pasate, gălbenuș de ou, mango pasat (alt mare hit), banană pasată (cel mai mare hit!!!); 

- are deja mâncarea preferată: banana... i-am dat mai mult de gust ântr-o seară și gata, s-a îndrăgostit de gust! e singurul fel de mâncare la care plânge cu lacrimi de crocodil când se termină; 

- e mare fomist; nu face nici un fel de mofturi la mâncare; de multe ori protestează când i se termină borcănelul; 

- tot ce mănâncă e gătit în casă... o singură dată a mâncat mâncare cumpărată (la 7 luni) un borcănel bio cu brocoli;

- are UN DINTE - în partea de jos a gurii! a plâns 2 ore în noaptea în care i-a ieșit și cam atît! Acum îl strigăm Dințosul :-) E tare discret cu dintele ăsta - nu vrea deloc să ni-l arate... când îi spunem arată dințișorul și îi punem mâna pe guriță o închide strâns (da zâmbește! :-);

- stă în fund singur, se ridică imediat ce s-a trezit;

- preferă plimbarea în marsupiu sau în braţe; căruciorul e cam amintire zilele astea; 

- stă în scaunul de masă și se joacă mult acolo cu cuburile colorate de la nana Miha și cu animăluțele țipuitoare de la nana Lili;

- e în continuare fascinat de Mau şi de tot ce face Mau - îi vorbește, îi zâmbește, întinde mâna după el; - mâța e fascinată de Matei; îl torelează când îl trage de blăniță (da, îl spălăm bine după aceea!); intră în joc când îl fugărim prin casă cu mașinuța :-);

- spune ma-ma, dar și mai rar decât o făcea la 6 luni;

- spune des hai, hai-di, ta-ti, dă-ti, na-na (când l-a auzit nana Lilia s-a topit :-), da-da, da; 

- chiuie... des și taaaareeee!!!; 

- îi place în continuare să dea din cap stânga-dreapta, imitându-ne... nu, nu, nu; are zile când face asta des și zile în care nu face deloc;

- a schimbat iar garderoba... pregătim deja al doilea transport la Natalia :-); 

- râde în hohote foarte des...  ne provoacă să-l facem să râdă; 

- dacă ne așezm lângă el, ne trage de mânecă mai aproape :-); 

- dă pupici (mă rog, mă mozolește pe toată fața cu gura deschisă în timp ce chiuie :-);

- de luni până vineri de la 10 la 14 stă cu buni şi râd mult împreună;

- e în continuare fan Mother Goose (sau Master Gus, așa cum îi spune buni :-))
- poartă scutece mărimea 4 de la Pampers Premium Care;

- este sociabil; nu plânge dacă e luat în braţe de persoane străine, e curios şi zâmbăreţ;

- îi place muzica şi să se danseze cu el (mai ales ta-su!);  

- încă mai poate duce picioarele la gură; 

- e tot un bebeluș slim... are aproape 8 kg şi 70 de cm; 
- doarme bine noaptea... adoarme pe la 22-23 și se trezeşte la 7-8 dimineaţa... rareori se mai trezeşte noaptea;

- stă câte 30-40 minute singur şi se joacă cu jucăriile furnizate de bunica;

- din când în când stă și se uită la Duck tv (tv pentru bebeluși)... cât face buni o cafea sau se spală mami pe dinți... din ce am observat îl preferă pe Mimo (e un ursuleț panda... zâmbește de fiecare dată când îl vede); )

- a fost plecat 2 zile la munte, în stațiunea Negulești din județul Neamț; a fost cuminte și a socializat fără să se sperie de cei aproape 70 de participanți la seminar; 

- a participat la primul lui spectacol: tot la Negulești... o oră și 20 de minute în care a stat cuminte la tati în brațe... s-a speriat puțin de primele aplauze, dar nu a plâns! a chiuit în liniștea dintre melodii și a distrat publicul :-); 

- a participat la primul foc de tabără (tot la Negulești!) - a fost curios tare și cred că i-a plăcut!
- îi place să îi vorbeşti sau să îi citeşti (cartea preferată luna aceasta a fost cărticica cu animale de la Playgro - asta);

- se recunoaşte în oglindă... îi place să ne jucăm în faţa oglinzii; 

- se amuză la cucu-bau; acum e în varianta ți cucu - ți bau! :-)); 

- dacă sughit sau tuşesc râde; la fel și dacă sughite sau râde :-); 

- refuză în continuare suzeta; încă mă transformă pe mine în suzetă, chestie care tot nu-mi place deloc!...