lori's blog - blogu lu' lori

news

2012-01-24T13:59:00.002+02:00

la Bucureşti sunt proteste, se anunţ viscol, temperaturi scăzute, iar eu am febră şi o stare de jale. dar mâine plec acolo! până sâmbătă!

ce-am mai văzut III

2012-01-14T15:57:00.059+02:00

încă 11 filme văzute săptămâna asta. Dacă mai continu mult cu tusea asta devin dependentă de filmele de pe laptop sau de pe hbo.

New Years Eve - un fel de Love Actually american, doar că poveştile nu se întâmplă de Crăciun, ci de Anu nou. Filmul cuprinde o serie de poveşti de dragoste în ajun de Anu Nou. Cel mai mult mi-a plăcut de personajul lui Michelle Pfeiffer - o doamnă de vârstă mijlocie, care are în sfârşit curajul de a-şi da demisia şi de a începe să-şi trăiască viaţa. Filmul e ok, dar mă aşteptam la mai mult. Merge pentru dimineaţa de 1 ianuarie :-)

Bad teacher - profa rea, da bună. O piţipoancă e profesor de engleză provizoriu - până îşi găseşte un soţ suficient de bogat ca să o întreţină. Am mai văzut profe nebune prin filme, da Cameron Diaz le întrece pe toate - doarme la şcoală cât elevii se uită la filme, se droghează sub catedră şi so on. În final se alege cu profu de sport :-) Filmul e amuzant, merge pentru o seară în care nu ai altceva de văzut. A! Iar am dat de Timberlake.

Sex and the city 2 - chiar îmi era dor de cele 4 newyorkeze. De data asta acţiunea e la Abu Dhabi, unde fetele ajung datorită Samanthei. Hotelul unde stau e minunat, iar oportunităţile de distracţie la fel. Evident, apar şi probleme - mediul puritan din Emiratele Arabe nu permite afişarea sexualităţii şi aşa cum era de aşteptat Samantha intră în belele. Cu coada între picioare, fetele se reîntorc la New York, unde descoperă că viaţa de familie nu era chiar aşa de naşpa cum credeau ele.

The smurfs - film de animaţie cu ştrumfii, omuleţii albaştri de care eram îndrăgostită după revoluţie. Vrăjitorul Gargamel şi a lui pisică (tare fun mâtza asta) ajung cu 6 ştrumfi în New York. Acolo dau peste un cuplu drăguţ, care îi ajută să regăsească luna albastră şi astfel se reîntorc acasă. E un film pentru copii, nu pot să spun că m-a dat pe spate.

Contagion - mi-a plăcut. Omenirea trece printr-o pandemie - un fel de gripă aviară scăpată de sub control, doar că virusul e o combinaţie venită de la un porc şi un liliac. Un grup de medici şi cercetători încearcă găsirea antivirusului, dar şi pacientul zero - cel de la care a pornit totul. Film plin de vedete - Matt Damon, Marion cottilard, Kate Winslet, Gwyneth Paltrow şi alţii. Interesant e modul cum reacţionează oamenii în situaţie de criză - panică şi animalism. Mi-a plăcut.

Tower Heist - o comedie despre un grup de angajaţi la un complex luxos de apartamente care pun la cale un plan pentru a se răzbuna pe un escroc miliardar de pe Wall Street care le-a furat fondul de pensii. Film amuzant cu Ben Stiller, Eddie Murphy, Tea Leoni si Alan Alda (în rolul miliardarului escroc).

Just go with it - Adam Sandler e un chirurg estetician, care are nevoie de o fostă nevastă în ideea de a face o nouă cucerire. Pentru asta o implică pe asistenta lui, Jennifer Aniston, care vine la pachet şi cu cei 2 copii - o fetiţă cu accent britanic şi un băieţel simpatic care vrea să înoate în Hawai cu delfinii. Faptul că l-am văzut de pe la 3 până pe la 5 dimineaţa m-a făcut să-i apreciez mai mult fazele comice. Mda, cred că e o comedie numai bună pentru o seară obositoare.

The art of getting by - un film drăguţ, mai mult pentru adolescenţi. George este un tanar singuratic, care a facut totul pana in anul de absolvire, mai putin teme. Scoţând-o din belele, el se imprieteneste cu Sally, o fată populară, dar cu o mamă ciudată. George e genul de elev supradotat, dar care are norocul de a fi descoperit, apreciat şi încurajat de profi şi de director, care găsesc metodele potrivite pentru a-l stimula să termine liceul cu brio. un film simpatic.

Horrible bosses - comedie care îţi dă idei :-) Trei prieteni sunt disperaţi de şefii lor, astfel încât decid să îi omoare. Pentru asta angajează un consultant în crime dintr-un bar dubios. În final, reuşesc să scape de şefii idioţi, chiar dacă ei personal nu ucid pe nici unul. Film fun, recomand pentru finalul unei zile în care ai vrut să-ţi strângi de gât şeful :-)

Megamind - voiam de mult să-l văd, dar acum i-a venit timpul (asta pentru că am nimerit întâmplător pe hbo). Film de animaţie, mai mult pentru adulţi decât pentru copii. Ideea e tare faină - Megamind e personajul negativ care devine pozitiv, dar într-un mare fel :-) după ce-şi distruge singurul duşman, pe Metroman, Megamind îşi dă seamă că fără personajul pozitiv viaţa e tare boring, aşa că îşi crează şi educă propriul duşman... care se dovedeşte mai rău decât el. Foarte fain film, vreau să-l revăd.

An education - de departe filmul care mi-a plăcut cel mai mult din toată lista (alături de Megamind). În Anglia anilor '60 Jenny e o elevă cu viitor la Oxford, asta până când îl întâlneşte pe David, un tip mai în vârstă şi foarte versat, cu care ajunge şi la Paris. Ciudată e reacţia părinţilor ei, conservatori, impresionaţi de şarmul, banii şi relaţiile lui David, astfel încât sunt dispuşi să renunţe la educaţia fetei în schimbul marajului cu David. David însă e mare şarlatan, ba mai mult, e însurat şi are şi copil. Jenny îşi revine din situaţia penibilă, se reîntoarce la şcoală şi în final la Oxford. Film numai bun pentru fetele care cred că şansa reuşitei lor în viaţă stă în masculul de pe lângă ele. Mi-a plăcut de Carey Mulligan, am descoperit-o în Să nu mă părăseşti şi îmi place din ce în ce mai mult de ea. Cu filmul ăsta am decis: filmele britanice sunt preferatele mele. Am zis! :-)

mi-e dor de vară şi de vacanţă

2012-01-13T17:05:00.005+02:00

vinerea asta pentru friday flower m-am gândit la trandafiri roşii din Grădina botanică. mi-e dor de vară şi de vacanţă. mor de ciudă că mi-am ratat vacanţa asta de 3 săptămâni din cauza tusei. iau tratament complicat, tusea e mai rară, dar la fel de violentă. încerc să citesc, dar nu-mi prea iese. Citesc 3 pagini şi renunţ. Nu merge nici Deşertul tătarilor, nici Cartea de nisip a lui Borges, nici chiar cartea-continuare a Elisabethei Gilbert. nimic. în schimb, mă uit la filme. la multe filme. prea multe filme. e vineri, am în mine o plictiseală groaznică. ar trebui să lucrez, să termin o raportare, să completez un dosar pe decembrie la un job, să completez o bază de date on line pentru alt job. în schimb, hoinăresc aiurea pe net în căutare de filme. laim.

pumn de pastile

2012-01-12T23:54:00.004+02:00

am fost la medic. mi-a dat un pumn de pastile şi o nouă programare peste o săptămână. Am pastile de luat numai seara, numai dimineaţa, şi dimineaţa şi seara, după prânz, cu o oră înainte de masă, cu 2 ore după ce mănânc; mai am prafuri şi picături de pus în nas. sper să funcţioneze tratamentul pentru că sunt la limită.

pentru asta nu te iert

2012-01-11T19:00:00.012+02:00

poate că pentru prostia ta te-aş fi iertat. poate te-aş fi iertat şi pentru nesimţire. cred că te-aş fi iertat şi pentru că ai o fiică fotomodel, dar cu intelect la limită. cu greu te-aş fi iertat(dar te-aş fi iertat) şi pentru că ţi-ai încurajat odrasla nulitate să ne reprezinte în Parlamentul european. ţi-aş fi iertat şi multiplele gafe. Chiar şi faptul că ai susţinut o lege şi apoi te-ai dezis de ea în câteva minute - şi asta ţi-aş fi iertat. În timp, ţi-aş fi iertat şi pierderea celor 25 de procente din salariu. ţi-aş fi iertat şi nepotismele sau prieteniile dubioase. poate că m-aş fi iertat şi pe mine că te-am votat. ţi-aş fi iertat şi minciunile electorale, chiar şi acel penibil referendum fără rost. ţi-aş fi iertat şi râsul sarcastic. şi ironiile fără sens. ţi-aş fi iertat şi educaţia deficitară. şi lipsa bunelor maniere. multe ţi-aş fi iertat. Dar pentru cum te-ai purtat cu doctorul Arafat NU te iert. te-ai atins de unul dintre puţinele modele din ţara asta şi pentru asta nu o să te iert. niciodată.

nu mai vreau, nu mai pot

2012-01-10T13:08:00.005+02:00

tusea mă termină. nu am somn, nu am linişte. adorm pe la 5 dimineaţa şi mă trezesc la 2 la prânz cu o criză de tuse care mă chinuie până vomit - bine, e un fel de-a spune... cum mi-am vomitat stomacul pe la 3 dimineaţa, nu mai e nimic pe acolo... poate doar apa plată înghiţită forţat pe la 11 dimineaţa. Am o privire înceţoşată şi o stare de jale. îmi vine să mă ascund sub plapumă şi să tuşesc până dispar. totul miroase la fel - adică deloc. lipsa mirosului mă aduce la disperare şi la panică - şi, când sunt în prag de panică - tuşesc - până vomit. aşa se face că nu am nimic în stomac, cred că am şi slăbit zilele astea. nu mai vreau, nu mai pot.

2012

2012-01-09T00:31:00.004+02:00

până reuşesc eu să-mi scriu rezoluţiile pe 2012... mi-au luat-o înainte cei de la FNO. Watch here.

post confuz

2012-01-08T18:19:00.006+02:00

mă oftic pentru ce-ar fi putut fi. prostii. în loc să-mi planific o experienţă frumoasă, pierd timpul cu gândul la experienţe ratate. ei, nu le poţi avea pe toate.

ce-am mai văzut II

2012-01-07T00:26:00.047+02:00

al doilea calup de filme văzut vacanţa asta (cred că o să urmeze şi partea a III-a pentru că în fiecare zi văd cel puţin un film, dacă nu chiar 2-3; din cauza filmelor mi-am schimbat şi bioritmul, am ajuns să mă culc pe la 4, 5 dimineaţa). so...

Moneyball - filmul ăsta l-am văzut la recomandarea lui Adi, cu el şi cu O. la Cinema livingroom. Brad Pitt e în rolul principal, Billy Beane, fost jucător de baseball, iar acum manager la Oakland Athletics. Pentru că jucătorii buni îi pleacă la alte echipe, managerul apelează la ajutorul unui economist şi aplică o metodă total neconvenţională în lumea baseball-ului: formarea unei echipe cu ajutorul statisticii şi a calculatorului. Deşi toată lumea îi este împotrivă, Billy demonstrează că metoda e eficientă. Un film interesant, dar cum eu nu mă pricep deloc la baseball l-am găsit şi boring pe ici pe colo. Povestea e bazată pe un caz real, filmul merită văzut (o dată!).

In time - ei, filmul ăsta chiar mi-a plăcut. mult. Filmul e sf, într-o lume în care banii sunt înlocuiţi de timp. Îmbătrânirea se opreşte la 25 de ani, singurul mod de a rămâne în viaţă e să câştigi, să fugi sau să moşteneşti mai mult timp. Will Salas (Justin Timberlake, deşi aveam aversiune faţă de el, de la Reţeaua de socializare îmi place din ce în ce mai mult de el; plus că aici chiar face un rol bun). Printr-o întâmplare Will primeşte 100 de ani, iar viaţa lui se schimbă radical după ce ajunge în cartierul celor cu timp fără număr. Acolo o cunoaşte pe Sylvia, moştenitoarea bogătanului numer one. Împreună, luptă împotriva sistemul corupt, unde tatăl fetei e principalul jucător. Foarte fain film, îl recomand pentru o seară în care vreţi un film de acţiune.

Johnny English reborn - Rowan Atkinson e tot agentul secret nătâng, dar plin de noroc, ca şi în primul film. De data asta luptă contra unei grupări secrete de asasini, grupare care i-a sabotat o misiune anterioară. Filmul e comic, dar nu prea :-); Rowan Atkinson e amuzant, dar cu toate astea, am reuşit să văd filmul în întregime abia după a treia încercare. Film numai bun pentru o seară de duminică.

Just friends - şi ăsta l-am văzut dintr-o întâmplare, ştiu că filmul e de vreo 6-7 ani. Chris Brander e un fost grăsan, calul de bătaie în liceu şi îndrăgostit de Jamie Palamino, care însă îl păstrează în friendship zone. După 10 ani, Chris se întoarce în oraş, ca un cunoscut manager de muzică. Scopul lui e să o recâştige pe Jamie şi de aici tot felul de situaţii amuzante. Filmul e ok, mie cel mai mult mi-a plăcut de Ryan Reynolds, grăsan, cântând cu patos I swear (ehei, all4one :-).

Super 8 - filmul ăsta l-am văzut la recomandarea lui K8 şi nu mi-a părut rău. Prin anii 70 un grup de copii dintr-un orăşel fac un film cu zombies. În timp ce filmează cu camera lor Super 8, copiii sunt martorii unui accident de tren. La puţin timp după acesta, în oraş încep să se raporteze dispariţii inexplicabile. Copiii descoperă misterul, în accident fiind eliberat un alien, disperat să ajungă acasă. Copiii sunt tare drăguţi, iar filmul mi-a plăcut.

What's your number - ei, filmul ăsta m-a făcut să râd cu lacrimi. E o comedie romantică, dar e ceva la Anna Faris în filmul ăsta, încât e tare amuzantă. Personajul principal, Ally Darling, citeşte într-o revistă mondenă că o femeie are în medie 10.5 bărbaţi toată viaţa, şi cum numărul ei e de 20 de bărbaţi deja - începe să-şi facă griji. Nu mai vrea relaţii noi ci îşi caută alesul printre fostele relaţii, ajutată de vecinul de palier, un muzician simpatic şi afemeiat jucat de Chris Evans. Cei 2 se îndrăgostesc bla bla, dar filmul e fun. îl recomand pentru finalul unei zile nashpa, e foarte amuzant şi vă va binedispune.

Bridesmaides - o comedie despre tragedia unei domnişoare de onoare, dată la o parte de noua prietenă a lui Lilian, cea mai bună prietenă a ei, care se mărită. Viaţa lui Annie e dată complet peste cap, îşi pierde locul de muncă, are o relaţie dubioasă cu un egocentrist, iar planificarea nunţii lui Lilian îi dă multă bătaie de cap. Un film cu umor, romantism şi tipe fun. e numai bun de o seară de duminică, sau pentru finalul unui zile de luni. A! să nu uit - aici am auzit 2 dintre cele mai ascultate melodii de săptămâna asta: Wicked way şi Lionel Richie - three times a lady.

One day - ei, ăsta e clar preferatul meu dintre toate filmele văzute vacanţa asta. Îmi propusesem să nu văd filmul decât după ce citesc cartea, dar planurile s-au schimbat într-o noapte depresivă pe la ora 3. Filmul e povestea unei singure zi - 15 iulie - timp de 20 de ani. E povestea Emmei şi a lui Dexter; doi tineri care se cuplează pentru o zi acum 20 de ani, dar decid să continue ca prieteni. Viaţa lor e mereu în contratimp - în timp ce Emma e chelneriţă la un bar boring, Dexter e un producător celebru de teve, apoi Emma devine profă de engleză şi scriitoare de succes iar Dexter un ratat profesional şi emoţional. În timp, cei doi realizează că ar trebui să fie împreună, dar cum life's a bitch, lucrurile au altă întorsătură. Filmul e sensibil; relaţia celor doi tare frumos transpusă, deşi am feelingul că în carte lucrurile sunt şi mai bine spuse (îmi doresc mult să o citesc, dar e 40 de lei!) Nu ştiu dacă are legătură cu faptul că l-am văzut de la 3 la 5 dimineaţa, dar pe mine filmul ăsta m-a emoţionat. şi mi-a plăcut. Soundtrackul atrage atenţia - cel mai mult mi-a plăcut melodia asta. Aşadar, un film foarte british, cu Anne Hathaway şi cu multă sensibilitate.

first friday flower din 2012.

2012-01-06T00:57:00.004+02:00

am o săptămâna tare proastă. Trebuie să iau o decizie importantă şi am şi primit un mail prin care mi s-a destrămat un vis. În plus, tusea e încă prezentă, dimineaţa tuşesc până vomit, iar ca lucrurile să devină şi mai naşpa am descoperit că mirosul îmi este afectat. Luni mă duc la medic să văd ce să mai fac. friday flower din vinerea asta e o panseluţă lila pozată vara trecută pe Ştefan cel Mare. week-end plăcut!

ce-am mai văzut I

2012-01-05T20:54:00.034+02:00

adică filme. Perioada asta am văzut foooarte multe filme; e nevoie să scriu câte ceva despre ele ca să mi le mai amintesc mai târziu.

Hugo - un film frumos, regizat de Scorsese. Atmosferă vintage, Paris, filme alb-negru, romantism - un film frumos (e drept că şi cam boring, dar dacă ai răbdare, filmul ajunge să-ţi placă). Hugo e un băieţel orfan, lăsat în grija unchiului beţiv, ceasornicar la Gare du Nord (cred!) în Paris. Hugo are un roboţel, singura moştenire de la tatăl său. Încearcă să-i descopere secretul, furând piese de la magazinul de jucării din gară. Aşa îl cunoaşte pe proprietarul acestuia şi pe nepoata lui, pasionată de secrete. Împreună, cei 2 descoperă secretul roboţelului, dar şi secretul bunicului fetei, un mare regizor de film - Georges Méliès (omul chiar a existat; după film m-am uitat pe youtube la filmele lui vechi - Le voyage dans la lune mi-a plăcut mult). Aşa cum am spus, un film frumos, de văzut cu ceai cald şi copiii alături.

Crazy, stupid, love - o comedie romantică, cu Steve Carell şi Julianne Moore. Cal are 40 de ani şi o familie frumoasă, totul e ok până când nevasta îl anunţă că vrea să divoţeze. Pe când îşi plânge de milă într-un bar dă peste un metrosexual (! :-), Jacob care îl ajută să-şi descopere masculinitatea din el :-)) Ei, Jacob se îndrăgosteşte de fiica lui Cal, apar probleme, dar totul e bine când se termină cu bine. Un film amuzant, de văzut în vacanţă.

30 minutes or less - comedie-acţiune. 2 tipi un pic retardaţi forţează un băiat care livrează pizza să dea o spargere la bancă pentru ei. Pentru asta îi leagă de piept o bombă şi îi dau 30 minute sau mai puţin. Omul nostru îşi implică şi prietenul cel mai bun în rezolvarea situaţie. Filmul e fun, pe mine m-a distrat.

Love and other drugs - ştiu că e vechi, da eu abia acum l-am văzut. E vorba despre metodele lipsite de etică ce se practicau în anii '90 în industria farmaceutică din America, asta pe fondul unei poveşti de dragoste dintre un agent de vânzări plin de ambiţie şi o artistă nonconformistă, bolnavă de Parkinson. Tipa e jucată de Anne Hathaway, o actriţă care-mi place din ce în ce mai mult. Filmul e şi comedie, are şi romantism, mie mi-a plăcut.

In Bruges - şi ăsta e vechi, da acum i-a venit timpul. Cum eu am o pasiune pentru Bruges şi îmi doresc să ajung acolo cât mai curând, filmul mi-a plăcut mai mult pentru imaginile frumoase din orăşelul medieval. Pe scurt, e povestea a doi irlandezi, asasini, aceştia încercând să pozeze în turişti şi să scape de urmărire. Lui Ken, bătrânul, îi place oraşul, dar Ray, tinerelul şi principalul vinovat de exilul acesta e enervat că trebuie să-şi piardă timpul în fucking Bruges. Filmul are acţiune şi imagini frumoase, dar şi umor şi ironie. mi-a plăcut.

Drive angry - ăsta l-am văzut din întâmplare; se uita la el K8, iar eu citeam alături, dar acţiunea m-a prins. Milton e un evadat din iad (pe bune!) şi are 3 zile la diospoziţie ca să-şi salveze nepoata de câteva luni şi să-şi răzbune fiica ucisă de o sectă satanistă. Pe drum e ajutat de Piper, o chelneriţă bătăuşă şi împreună reuşesc să distrugă secta şi să salveze bebeluşul. Milton e jucat de Nicolas Cage, filmul te prinde, dar nu e genul de film pe care să-l revăd.

Rise of the planet of the apes - şi ăsta am început să-l văd trăgând cu ochiul în laptopul lui K8. Povestea e interesantă - Will e un om de ştiinţă care caută un leac pentru Alzheimeier, făcând experimente pe maimuţe. Medicamentul descoperit are ceva efecte, dar situaţia scapă de sub control, maimuţele devenind violente. Cesar e un cimpanzeu cu inteligenţa dezvoltată de medicament, care trăieşte acasă cu Will şi tatăl său, acum mai bine după tratamentul cu noul medicament. John Lithgow face un rol bun aici. Mă rog, izbucneşte un conflict între maimuţe şi oameni, iar filmul e cu final deschis. Aşa cum am spus, un film interesant, mi-a plăcut.

Drive - Ryan Gosling e un şofer cu viaţă dublă - ziua e cascador de filme, iar noaptea e şofer la diverse jafuri. Acesta se îndrăgosteşte de vecina lui de palier, iar când soţul ei a ieşit din închisoare, decide să-l ajute la un jaf menit să-l elibereze pe acesta de datorii. Lucrurile merg prost, iar Ryan (nu mai ştiu cum în chema în film) încearcă să pedepsească vinovaţii. Mda, nu e genul de film pe care l-aş revedea, dar e ok; numai bun pentru vineri seara când n-ai altceva mai bun de făcut.

Black death - un film despre ravagiile făcute de ciumă în Anglia medievală. Povestea unui călugăr, Osmund, însarcinat sa il conduca pe cavalerul Ulric şi pe grupul sau de mercenari in mijlocul unei mlastini indepartate. Misiunea lor este accea de a prinde si omori un necroman, care in cele din urma se dovedeste a fi o frumoasa si tanara femeie, Langiva. Aceasta era capabila sa readuca la viata orice corp. Osmund e macinat pe de o parte de dragostea fata de Dumnezeu si, pe de alta parte, de dragostea fata de fata. Cosmarul calatoriei incepe in mometul in care Langiva isi arata adevarata identitate satanica. Textul l-am luat de aici, că deja m-am plictisit să povestesc eu filmele :-) Un film plin de suspans şi acţiune, dar nu l-aş revedea.

gheaţă şi tăcere

2012-01-04T18:32:00.020+02:00

Tăcerea nu poate fi retrasă niciodată. (p. 429)

Fiind vacanţă, mi-am zis să citesc cărţi de vacanţă (Deşertul tătarilor e tot pe strand by). Din seria neagră mai aveam necitită în bibliotecă doar cartea Camillei Lackberg. Am citit şi eu despre lupta pentru supremaţie (wtf?!?) dusă cu Larsson (deşi mi-a plăcut stilul Camillei, Larsson e în avans după părerea mea în lupta pentru supremaţie :-) Personajul principal e Erica Falck, scriitoare de biografii, care e în micul orăşel pescăresc Fjällbacka, unde face ordine în lucrurile părinţilor morţi recent. Erica dă peste cadavrul lui Alex, o veche prietenă din copilărie, aceasta fiind omorâtă în cada îngheţată. Evident, începe căutarea criminalului. Treptat descoperă că Alex nu era chiar persoana pe care o credea, ci o persoană chinuită de trecutul ei plin de secrete. Fata murise însărcinată, culmea, cu unul dintre prietenii ei foarte cumsecade (însurat şi cu 3 copii). În plus, mai apare o idilă a victimei cu un pictoraş beţivan ratat şi nişte legături dubioase cu familia Lorentz. Ca să fie şi un element romantic, Erica îl reîntâlneşte pe Patrick, fost prieten din copilărie, acum poliţist, dar încă îndrăgostit de ea. Ceea ce descoperă cei doi, depăşeşte aşteptările. Alex şi pictoraşul au fost abuzaţi în copilărie de un profesor suplinitor, fiul familiei Lorentz, Alex rămânând însărcinată şi născând o fetiţă la 12 ani (aceasta crescând în casă ca sora ei mai mică, dar amintindu-i mereu de viol). Criminalul e oarecum previzibil pe final, dar povestea e bine scrisă. Ceea ce cred eu că merită reţinut e tăcerea - tăcerea părinţilor copiilor abuzaţi, tăcere cumpărată de familia Lorentz. Tăcerea care distruge definitiv viaţa emoţională a adulţilor de mai târziu. Şi dacă uneori cuvintele mai pot fi retrase înapoi, tăcerea nu mai poate fi retrasă. doar regretată.

de la multi ani

2012-01-03T12:24:00.002+02:00

La mulţi ani Lilinasha. te iubim. :-)

reîntâlnirea cu Habarnam

2012-01-02T17:10:00.030+02:00

Asupra prichindeilor cărţile auîntotdeauna un efect binefăcător. Numai asupra măgarilor născuţi să fie măgari cărţile n-au nici un efect. (p. 231)

cei care mă cunosc ştiu că Habarnam a fost ultraprezent în copilăria mea - cartea cu coperţi albastre am citit-o de sute de ori cu mare drag. Nu ştiu cum se face că am pierdut-o, dar am regăsit-o cu mare şi explozibilă bucurie într-un anticariat din Braşov. De atunci, am împrumutat-o des la copii, ba chiar le-am citit din ea într-o încercare de promovare a lecturii de Ziua cărţii. De vreo 2 ani, cartea stă în cabinet şi din când în când îi mai mângâi coperţile albastre şi zâmbesc. Ba chiar îmi mai fac timp şi mai recitesc câteva pagini de prin Oraşul Florilor.

Cu vreo 2 zile înainte de Anu nou eram în Carr la cumpărături şi ca de obicei am făcut întâi o oprire scurtă la cărţi. Am văzut că Aventurile lui Habarnam (reeditate într-o carte cu coperţi verzi) sunt la ofertă - 20 de lei şi mi-am zis că ce bine, mulţi copii o să se bucure de ele. Trec mai deprate şi 2 rafturi mai încolo văd iar cartea cu Habarnam, dar cu coperţi galbene. Ei, îmi spun, e re-re-editată... şi mă duc să compar cele două ediţii. La raft ce să vezi... descopăr că de fapt cartea galbenă e partea a doua din aventurile celui mai tare prichindel ever - şi cu gura căscată citesc că de fapt Habarnam e o trilogie - iar eu habarnaveam (ca să zic aşa :-). Nici nu clipesc, o iau, fug la Cătălin să mă laud cu achiziţia (cartea era şi la ofertă - 20 de lei, chilipir, ce să mai!) Acasă abandonez tot ce citeam înainte şi o iau la citit - de altfel şi în dimineaţa de 1 ianuarie, înainte de a adormi am citit tot din ea :-)

Pe scurt, Habarnam e înapoi în Oraşul Florilor, modernizat după aventura prichindeilor cu balonul. Ca să vezi, Habarnam citeşte toată ziua împreună cu prietena lui Ţintişoara şi îşi doreşte o baghetă magică ca să aibă tot ce vrea. pentru asta face la rând trei fapte bune (îi e greu, că deh, el e Habarnam!), întâlneşte un vrăjitor şi primeşte bagheta magică, pe care o foloseşte pentru îngheţată şi pentru a conduce un automobil. Cu automobilul, cu Ţintişoara şi cu Murdărici-Pestriţu porneşte într-o nouă aventură - de data asta în Oraşul Soarelui. Acolo dă peste nişte prichindei ultracivilizaţi, cu tot felul de maşinării. Ca de obicei, intră în belele, transformă cu ajutorul baghetei magice un prichindel în măgar şi trei măgari în prichindei, dar până la urmă descâlceşte el toată povestea, ajutat, culmea - de prietena lui - Conştiinţa (how about that?!? :-) Nu mai povestesc, trebuie să citiţi cartea. E frumos scrisă (ok, recunosc, povestea cu vrăjitorul e oleacă trasă de păr, dar nu contează!) şi la fel de frumos ilustrată (tot de A. Laptev, cel care a făcut desenele şi pentru primul volum). Personal, abia aştept volumul 3 promis de Humanitas - Habarnam pe Lună. Dacă aveţi copii şi îi iubiţi, cumpăraţi-le şi citiţi-le cărţile astea! dacă nu aveţi copii, cumpăraţi şi citiţi cărţile oricum. :-)

first day of 2012

2012-01-01T18:00:00.011+02:00

mmm! La mulţi ani! A fost tare fain de Anu Nou. În ajun am primit urători, am stat la palavre şi am reuşit să ajungem la artificii cu fix 5 minute înainte de Anu Nou. Cum a fost ceaţă, artificiile nu au fost cine ştie ce spectacol, în schimb atmosfera da. Am avut o şampanie italiană dulce şi bună (primită în aprilie de la canadieni - mulţumim, v-am pomenit şi pe voi aseară :-). Acesta s-a armonizat foarte bine cu Angelli rose adus de O&A: Pe la 1 ne-am întors acasă cu O&A, am mâncat şi am povestit (apropo, rulada cu carne şi couscous-ul au fost excelente, sosul de rodie nu prea ne-a mulţumit). Dimineaţa, ne-am trezit cu chef de plimbare şi am plecat în Copou să admirăm pinguinii creaţi şi lăudaţi de Don Costello.După-amiaza am petrecut-o la O&A, cu mâncare bună şi veselie. Seara am adormit citind din Habarnam. A început bine 2012, să dea Dumnezeu să fie un an bun, cel puţin la fel de bogat ca 2011. despre bilanţ şi rezoluţii -mai târziu, acum nu prea am chef de asta. Seara bună! La mulţi ani!

last day of 2011

2011-12-31T16:15:00.006+02:00

a început aiurea. m-am trezit deprimată, tuşind continuu. Am dormit până pe la prânz, apoi m-am mobilizat şi am terminat ordinea în casă. Am participat (destul de puţin, recunosc) la masa de Revelion. Ca în fiecare an, am respectat tradiţia: de Anu Nou noi obişnuim să gătim lucruri inedite. Anul acesta am pus la cale ruladă de carne cu couscous şi sos de rodie, apoi quiche lorraine, piept de pui crispy, pate de ficat, cremă de brânză, aperitive, iar ca desert super prăjitura cu fulgi de porumb de la doamna Livia. Intenţionăm să mergem în centru la artificii cu O&A, apoi aceştia urmează să rămână seara la noi - o să petrecem cu mâncare bună şi cu voie-bună! La mulţi ani!

post tusiv

2011-12-30T11:53:00.002+02:00

sunt de jale! tuşesc de parcă asta e ceea ce ştiu să fac cel mai bine pe lumea asta. n-am febră, n-am roşu-n gât, doar tuşesc. Da nu aşa - tuşesc cu sete, cu zgomot măgăresc, tuşesc până vomit. la propriu. Iau pastile, beau lichide (mai mult apă, ştiu că trebuie să beau şi ceai cald), în concluzie - nu mai pot! frumos final de an! iecs!

le pere Noel c'est moi! - encore une fois!

2011-12-29T00:50:00.005+02:00

aşa cum am mai scris şi în alţi ani, Le pere Noel c'est moi! Anul ăsta nu a venit Moş Crăciun - amândoi eram terminaţi de oboseală şi-am convenit că e ok şi aşa. Ne-am gândit că dacă toată copilăria a venit Moş Gerilă o să ne primim cadourile de Anu Nou. Problema e că tusea asta nebună nu mă lasă să ies din pat, darămite din casă. Presimt că nici de anu'nou nu o să vină moşu. În schimb, am împachetat cu drag cadouri pentru toţi prietenii noştri dragi. Sunt sunt brad şi îşi aşteaptă destinatarii. Aşadar... dacă vă numiţi Ilinca, Teofan, Marie, Lilinasha, Anca, Olguţa, Alina şi Don Costello, Miha sau Mihăiţă... sunteţi aşteptaţi la noi acasă să vă luaţi cadourile! Seara frumoasă tuturor! :-)

consultaţia

2011-12-28T17:49:00.017+02:00

Nimic nu se termină vreodată. Viaţa nu-i decât o veşnică reluare. (p. 23)

Consultaţia e un roman scris de un medic radiolog. Personajul principal este Julien, un neadaptat ipohondru, aflat mereu în umbra fratelui mai mare, medic celebru. Într-o zi, Julien se trezeşte cu o migrenă puternică, dar cum toată lumea îi cunoaşte ipohondria, nimeni nu îl crede. Consultaţia este de fapt o serie de consultaţii, prilej cu care aflăm mai multe despre lumea medicală din Franţa - un sistem corupt şi meschin, dar ultraspecilizat. Psihiatrul însuşi e egocentrist, cu un profesionalism discutabil. Julien nu a împlinit aşteptările familiei - nu este medic, ci un avocat amărât, care obţine o slujbă într-o arhivă la fel de amărâtă. singurul avantaj al acestui job este posibilitatea de a spiona zilnic o femeie frumoasă de vis-a-vis. Acesta este măritată, are o fetiţă, un program destul de previzibil, în acesta incluzându-se şi un moment din fiecare dimineaţă - aceasta scrie ceva, apoi distruge foile, după care plânge cu faţa în mâini. Julien este intrigat de tristeţea femeii şi vrea să-i descopere secretul. Abia după ce află că are un anevrism şi că e posibil să moară oricând, îşi ia inima-n dinţi (ce expresie! :-) şi se duce să o întâlnească. Află că Nathalie (ăsta e numele ei) ştie de voyorismul lui şi că aştepta ca el să ia iniţiativa. Finalul e bizar şi recunosc că nu cred că l-am înţeles cum trebuie. Îmi place să cred că cei doi au plecat în lume şi împreună şi-au găsit şi ei locul pe lumea asta.

Mau şi apa cu aromă de cetină

2011-12-27T23:51:00.003+02:00

l-a dat la o parte pe Moş Crăciun, oricum a primit doar o păturică de la el anul ăsta... a ignorat cei 2 metri ai copacului de deasupra şi cu tupeu i-a băut apa de la rădăcină în fiecare zi. şi ce dacă el avea bol cu apă în camera lui? apa cu aromă de cetină e clar mai potrivită pentru Crăciun. E vorba de Mau - cel care timp de 4 zile cât am stat la Boto a băut numai apă de la brad.

strigătul lui Graff

2011-12-26T11:43:00.017+02:00

Să te plângi e un lucru pretenţios. Surâsul e, dintre toate strâmbăturile, preferatul meu. Dintre strigăte, prefer tăcerea. (p. 63)
Eram în Franţa când Marie-Laure mi-a spus că Strigătul lui Munch a fost furat. Ţin minte că nu mi-a venit să cred şi ca să fiu sigură că nu e doar o barieră de limbă am imitat cu mâinile pe faţă celebra pictură. Marie-Laure mi-a confirmat că da, despre pictura asta vorbea, iar confirmarea m-a făcut să mă gândesc doar la asta toată seara.
Strigătul lui Laurent Graff este în ciuda celor 100 de pagini un roman destul de complex, cu personaje şi poveşti inedite. Personajul principal e un taxator de pe autostradă, un solitar fără prieteni şi în mâna căruia ajunge din întâmplare tabloul furat al lui Munch. În acelaşi timp aflăm că omenirea piere încet, înnebunită fiind de un sunet- un ţipăt. Cumva, personajul nostru e ferit de noua apocalipsă - el nu aude strigătul. Când începeam să mă întreb ce e totuşi cu individul ăsta, şi când mai erau doar câteva pagini din carte, aflăm că e mai singur chiar decât intuiam - soţia însărcinată i-a fost omorâtă într-un accident de maşină şi de atunci lumea lui s-a schimbat. Autostrada e personaj principal în carte, mi-au plăcut mult descrierile. Interesante sunt şi celelalte personaje care apar: Calo, coleg de serviciu care e pasionat de semnele de circulaţie (ba chiar inventa singur semne de circulaţie cum ar fi pericol, oameni ai străzii sau parcare subterană pentru femei :-), Joras, o femeie cu un ghinion incredibil - soţul şi amantul s-au ciocnit într-un accident de circulaţie şi acum erau în comă în paturi alăturate, femeia stând pe un scaun în mijlocul lor, cu mâna stângă strângând mâna soţului, iar cu dreapta pe-a amantului, Palika, bucătarul care găteşte un singur fel de mâncare şi improvizează restul, Rene, un homeless care a descoperit cum poate să aibă mereu un pat cald profitând de amanţii care închiriau camera de hotel, dar nu o foloseau decât 2-3 ore sau Enora, o infirmieră care nu şi-a putut salva fiul de la înec. O carte tristă, scurtă şi ciudată. Nu pot să spun că mi-a plăcut, dar m-a impresionat.

de merry christmas

2011-12-25T11:41:00.004+02:00

salutare! Suntem la Boto de la prânz. Am o tuse cumplită, care nu mă lasă să fac nimic. Am terminat bradul mamei - ca de obicei, brad natural, frumos şi colorat. Chiar m-am bucurat că m-a aşteptat pe mine să îi dau the final touch. În rest, am citit o carte nouă, mă chinui să termin Deşertul tătarilor, nu ştiu de ce citesc aşa de greu cartea asta, pentru că îmi place. Mau e numai cu coada pe sus, e super mulţumit că e la ai mei: are toată atenţia pe care o merită, mâncarea e super aleasă, miaună satisfăcut, aproape că nu ne mai bagă în seamă. Cam asta e pe frontul de est de la Boto! Merry Christmas tuturor!

în ajun

2011-12-24T00:31:00.006+02:00

ne-am trezit pe la 10 plini de chef; am terminat curăţenia, am făcut cumpărături, am aşteptat copiii cu colinda (cred că au fost maxim 3 colindători, noroc cu trupele de şcoală). Seara ne-am retras acasă. Nu avem chef nici de plimbare, nici de vizite. Simţim din plin oboseala şi simţim nevoia de odihnă. Ne-am propus o seară liniştită, cu căldură, un film bun, un Mau vesel, un pahar de vin roşu şi dulce şi o tartă de vişine făcută în casă. Am fost atât de ocupaţi, încât e primul Crăciun când ştim că Moşu n-o să vină decât la Mau :-) Nu am avut timp să ne cumpărăm cadouri, dar am constatat că anul ăsta ne suntem deajuns. O să ieşim între Crăciun şi Anul nou la o cină în oraş şi atunci o să găsim şi cadourile de la Moşul. Moşul a fost totuşi aseară la noi, cu cadouri şi zâmbete (mulţumim don Costello! :-)

Christmas tree - finally

2011-12-23T12:07:00.005+02:00

în sfârşit am făcut bradul. am ornat casa, am pus beculeţe la geam, am ascultat colinde. după săptămâna nebună prin care am trecut simţeam nevoia să aduc şi în căsuţa noastră Crăciunul.

original Christmas

2011-12-22T19:39:00.003+02:00

copiii mei au participat la concursul din şcoală cu un brad original (şi economic pe deasupra): am ornat cu decoraţiuni handmade un trandafir japonez; i-am făcut o poveste, o prezentare aleasă şi gata: am câştigat marele premiu! :-)

zebra la şcoală

2011-12-21T00:59:00.006+02:00

a treia Bzzanimaţie aici. enjoy

expoziţie mall. ziua 3

2011-12-20T02:30:00.004+02:00

expoziţie mall. ziua 2

2011-12-19T22:16:00.005+02:00

expoziţie mall. ziua 1

2011-12-18T00:04:00.004+02:00

cina cu impact

2011-12-17T21:58:00.008+02:00

gata! a trecut! după ce am terminat de editat materialele la 6 jumate dimineaţa, m-am trezit la 8 jumate cu dureri abdominale generate de stres. M-am imbracat şi am plecat spre şcoală unde mă aşteptau copiii să facem felicitări. Am mai discutat de prezentare, apoi am plecat spre Casa Universitarilor să pregătim sala. Acolo - dezastru! mizerie, scaune aiurea, ce să mai - imagine dezolantă. Roxana îmi aduce o super cafea şi aşa ziua a început să fie mai bună. Apoi am observat că programul oficial e plin de greşeli de tehnoredactare, am corectat, am făcut mape, am pregătit sala. Am scrâşnit din dinţi cu Maria, dar nu ne-am plâns ci am muncit mai mult. Când mai erau 40 de minute până la activitate prezentatoarea oficială ne anunţă că şi-a găsit un job şi nu mai vine. fff! improvizăm din mers, alerg acasă, fac un duş pe repede înainte, mă îmbrac şi hai înapoi. Laptopul mergea greu, filmul cu campania nu se încărca. trece şi asta, începe evenimentul... şi gata... m-am calmat... treburile au început să curgă. Copiii au cântat minunat, vorbele alese au ieşit de la sine, prezentările au fost coerente, invitaţii au cotizat. Sunt mulţi oameni minunaţi cărora trebuie să le mulţumesc! A fost bine. Abia aştep să intru în pat după cele 2 ore de somn de dimineaţă, să mă odihnesc pentru că de mâine o luăm de la capăt. Timp de 3 zile la Iulius Mall avem expoziţie de proiecte IMPACT Sperăm să fie bine! merităm! :-)

maşinuţa IMPACT făcută de fini şi de şefii lor pentru Campanie. Mulţumesc din suflet! A fost de mare efect! Chiar că am pus România pe roţi! :-)

just work harder. friday flower

2011-12-16T09:35:00.004+02:00

a trecut mare parte din săptămâna crazy, dar vine week-end-ul... cina fundraising cu licitaţie de proiecte, expoziţie de proiecte... nu mă întrebaţi cum mă simt şi dacă sunt ok că s-ar putea să vă iau la bătaie. Perioada asta lucrez după motto-ul anului: Don't complain, just work harder!!!friday flower sunt pansuilţe negre din vară de pe Ştefan cel Mare... aşa negre şi frumoase, ca şi vinerea asta, plină de alergătură :-)

flash

2011-12-15T13:53:00.003+02:00

flash din concertul de colinde şi cântece internaţionale de Crăciun. A fost la Teatrul Luceafărul în faţa a peste 200 de persoane. Sunt tare mândră de copiii mei de la IMPACT şi de Lilinasha. Mulţumesc dragilor! Nu uitaţi şi de Campanie :-)

artcraft de Campanie :-)

2011-12-14T22:29:00.002+02:00

stres şi emoţie

2011-12-13T01:04:00.003+02:00

săptămâna asta e cea mai bizi şi cea stresantă din tot anul. Lucrez la 4-5 lucruri în acelaşi timp, abia am timp să respir. uit să merg la baie, iar apă n-am mai băut de vreo 2 zile; doar cafea şi cola. Am avut 2 întâlniri cu părinţi supăraţi şi le-am făcut faţă; am creat materiale pentru o campanie naţională, am repetat cu corul de colinde, am consiliat, am pregătit un training şi tot aşa. În seara asta emoţia m-a copleşit ascultând asta. Păcat de fata asta frumoasă şi talentată. păcat.

watch

2011-12-12T03:10:00.002+02:00

ia priviţi asta.

jucărie nouă

2011-12-11T12:43:00.004+02:00

de fapt nu e chiar nouă. e un cadou câştigat de Cătălin anul trecut de ziua lui, pe când sărbătorea într-un restaurant; cadou primit de la o celebră marcă de bere. Mult timp a stat nefolosit, ignorat prin cutii până când mi-am dat seama că am nevoie de el :-) Acum e jucăria mea preferată; dacă tot nu mai am timp de nimic, măcar pe drum să ascult muzică (celelalte 2 mp3-uri deja sunt de domeniul trecutului, ăsta e deştept foc :-).

my day today

2011-12-10T21:23:00.002+02:00

dimineaţa am repetat colinde, de data asta şi cu regie... e bine, sperăm ca până joi să fie foarte bine. La prânz am fost la un IMPACT să punem la punct săptămâna care vine. După-amaiaza am fost la aprinsul luminilor de Crăciun (nu ştiu cum altfel să scriu asta :-). Seara am terminat-o la O&A cu plăcintă de dovleac. Noaptea am căzut terminată de oboseală şi din nou, cu angoase şi epuizare.

friday flower cu colinde

2011-12-09T00:54:00.003+02:00

azi am repetat colindele cu IMPACT-ul meu. Începe să sune mai bine :-)friday flower de azi sunt flori frumoase, primite de la studenţii de la master. credeam că nu o să am timp să mă ocup şi de ei, dar iată că am reuşit să o fac şi pe asta :-)

ceva fain

2011-12-08T00:03:00.002+02:00

vreţi să vedeţi ceva fain? daţi click aici.

chestie foto

2011-12-07T01:04:00.003+02:00

azi am scăpat camera la copii de clasa a IV-a de la cel de-al treilea job. poza asta e făcută printr-un con de carton; sunt teribil de creativi şi amuzanţi (că de cât de agitaţi sunt, nu mai povestesc :-)

a venit

2011-12-06T23:19:00.006+02:00

a venit. Am primit un superb colier de onix, Cătălin a primit un voucher cu 2 ore din timpul meu :-) şi un cadou surpriză, iar Mau a primit jucării şi mâncare cu raţă şi vânat :-)

În plus, eu şi Cătălin avem cadou cartea asta.
Am avut o zi tare naşpa şi vine o perioadă şi mai naşpa!

am pregătit

2011-12-05T01:26:00.003+02:00

am pregătit ghetuţele pentru Moş Nicolae, m-am înarmat cu răbdare şi speranţă pentru săptămânile ce urmează!

duminică încheiată frumos

2011-12-04T11:46:00.005+02:00

azi am fost la concertul de colinde al copiilor de la unul dintre cluburile IMPACT coordonate de mine. A fost un concert caritabil, aceştia strângând peste 1600 de lei. Sunt tare mândră de ei. nu uitaţi de Campania ROMÂNIA de IMPACT! Donaţi 2 euro la 8822 pentru copiii de la IMPACT!

perspective schopenhauriene :-)

2011-12-03T14:48:00.004+02:00

Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ce ne lipseşte, spunea Arthur Schopenhauer. Acum mă gândesc că am mult de lucru, că intru în panică de epuizare, dar hei, hai să mă gândesc că într-o perioadă de criză am 4 joburi, că apar oportunităţi în fiecare zi, că îmi place ceea ce fac, că sunt înconjurată şi de oameni minunaţi.

irişi galbeni

2011-12-02T10:40:00.004+02:00

friday flower de azi sunt irişi galbeni de la Ciorbeşti. Azi am liber - îmi împart ziua între curăţenie, muncă şi lectură.

dacă iubeşti România, fă ceva!

2011-12-01T11:16:00.005+02:00

mai întîi, la mulţi ani! Mă gândeam să scriu de ce iubesc eu România, dar m-am răzgândit. Sunt aici, aşa că ce dovadă mai bună că o iubesc? Prin ce fac pentru ea, dovedesc asta day by day. Azi am fost la un moment de la care n-aş fi putut lipsi, în ciuda ploii. 1 decembrie este şi momentul de aducere aminte de persoanele infectate cu HIV. Am fost acolo cu copiii, am aprins o candelă, am ţinut un moment de reculegere. Am dat şi un interviu aici.Dacă iubeşti România, fă ceva. Donează 2 euro la 8822 (Orange şi Vodafone) pentru a ajuta tinerii din Cluburile IMPACT să facă o schimbare în comunitate. Pentru că nu e doar România lor, e şi România ta! La mulţi ani!

susţin!

2011-11-30T08:50:00.003+02:00

of, tare mândră sunt! :-)

nu vă uitaţi la mine, faceţi ceva!

2011-11-29T21:23:00.000+02:00

o carte faină, again

2011-11-28T09:16:00.004+02:00

am început să citesc Deşertul tătarilor, de Dino Buzzati. Presimt că o să-mi placă; pare boring, dar se citeşte lin.

never let me go

2011-11-27T14:16:00.047+02:00

We all complete. Maybe none of us really understand what we’ve lived through, or feel we’ve had enough time. (ultima replică a filmului, nu e în carte)

cu Kazuo Ishiguro am făcut cunostinta acum 14 ani cand am citit Ramasitele zilei. Eram intr-un moment confuz al vietii mele, ma refaceam dupa marea depresie a vietii mele intr-un orasel taranesc, unde eram invatatoare la clasa a III-a. Era toamna, stateam langa soba in casa unchilor mei si m-am apucat de citit Ishiguro, din simplul motiv ca era singura carte luata de acasa. Imi amintesc cum cartea m-a prins repede, iar povestea majordomului Stevens m-a ajutat sa ies din starea aceea tampita. Eram pe la mijlocul cartii cand am constientizat ce mult mi-a lipsit lectura, si ca unul dintre motivele pentru care stateam in starea aceea nenorocita era ca renuntasem, pe langa prieteni, si la citit. Anyway, lucrurile au redevenit optimiste, dar am ramas cum feelingul Ramasitelor zilei.

Sa nu ma parasesti (Never let me go mi se pare un titlu mai bun) mi-am luat-o cu 9 lei la oferta ziarului de Iasi, fara recomandare - doar pentru ca Ishiguro era autorul. Am inceput sa citesc cartea in avionul de la Talinn la Frankfurt si am continuat sa o citesc in fiecare moment liber. M-am asteptat sa-mi placa, dar nu m-am asteptat sa ma si impresioneze asa de tare. Povestea este confesiunea lui Kathy H. o ingrijitoare de 31 de ani care isi incepre relatarea cu Hailsham, aparent o casa de copii idilica, unde se dezvolta copii frumosi pentru lumea viitoare. Personajele principale sunt Tommy (un baietel ciudat, cu un temperament greu de controlat, tinta tuturor farselor), Ruth (fata populara, care infrumuseteaza totul in favoarea ei) si Kathy (un copil sensibil, care incearca sa tina in balanta prietenia pentru cei 2). Treptat aflam ca sunt multe in neregula cu Hailshamul, eu incepandu-i sa-i spun Hellsham. Nu se pomenesc deloc parintii sau familiile copiilor, paznicii sunt tacuti, copiii incurajati sa fie creativi (lucrarile lor cele mai speciale sunt luate periodic de Madame la Galerie, un loc cu o aura mitica, nimeni neputand garanta ca e real). In acelasi timp, copiii realizeaza ca sunt clone, oameni creati in ebrubeta cu singura menire de a dona organe oamenilor de afara si de a se ingriji unii pe altii in perioadele de recuperare dintre doua donatii. In adolescenta Tommy si Ruth devin prieteni in sens romantic, iar legatura speciala dintre Kathy si cei 2 se consolideaza, in ciuda rautatilor lui Ruth. La 17-18 ani cei trei sunt tranferati la Casute, un altfel de camin, unde nu au paznici (doar un batran morocanos care administreaza locul) si pot profita de scurta perioada de libertate pana la donatii. Apare din ce in ce mai tare ideea (mai ales printre veterani - elevii veniti cu un an inainte) ca elevii de la Hailsham sunt speciali, dar nu prea inteleg ei cum. Aici Kathy (ca de altfel toti elevii) descopera sexul si toate nelinistile legate de el. Momentul de cotitura e o excursie in Norfolk (coltul pierdut al Angliei, unde s-ar gasi, dupa un alt mit al celor de la Hailsham toate lucrurile pierdute). Acolo tineri o cauta pe posibila lui Ruth, dar sunt dezamagiti (posibilul/-a e o persoana care ar fi putut fi modelul dupa care au fost clonati). Dupa un moment de tensiune, Kathy si Tommy raman sa hoinareasca singuri prin oras, cautand o caseta cu un cantec indragit in copilarie de Kathy (Never let me go al lui Judy Bridgewater, cantec care da si titlul romanului). In timp ce asculta acest cantec in copilarie, Kathy a fost surprinsa dansand cu o papusa in brate de Madame, care a fugit plangand la vederea ei. Prietenia dintre cei 3 devine destul de fragila, Kathy cerand in scurt timp sa devina ingrijitoare. Asa o redescopera pe Ruth care se recupera greu dupa prima donatie, iar prin Ruth, il redescopera pe Tommy, aflat in recuperare dupa a doua donatie. Ruth, simtind probabil ca nu o mai duce mult, incearca sa-i apropie pe cei doi, realizand ca ea a fost motivul pentru care Kathy si Tommy nu au fost impreuna, desi e evident (chiar si printre randurile povestite de Kathy) ca se iubeau. Kathy devine ingrijitoarea lui Tommy si se hotarasc sa o caute pe Madame si sa-i ceara o amanare, o perioada de gratie pe care sa o petreaca impreuna pana la donatiile fatale. Un mit al copiilor-clone spunea ca acest lucru ar fi posibil pentu un cuplu, daca dovedeau ca se iubesc cu adevarat. Tinerii o gasesc pe Madame,dar si pe si pe Miss Emily, de la care odata cu spulberarea oricarei iluzii afla si piesele de puzzle lipsa ale vietii lor. Ei sunt intradevar consecinta unui experiment de dupa razboi - clonele erau solutia lumii pentru vindecarea tuturor bolilor. Mai afla ca Hailsham a fost un loc privilegiat - ca Madame si miss Emily au luptat pentru a-i creste in demnitate, dorind sa demonstreze lumii ca sunt copii cu suflete (asta era si rolul Galeriei - sa demonstreze lumii ca si clonele pot crea arta, deci au suflete). Se pare ca lumea a fost usor impresionata, dar egoismul salvarii propriei lor vieti a primat - iar clonele au continuat sa fie sacrificate prin donatii, pana se sfarseau in dureri groaznice in clinici de recuperare. Finalul a devenit previzibil pentru mine - dar si foarte trist. Tommy si Kathy se despart, iar destinul conform caruia au trait ca sa se sacrifice pentru oamenii adevarati se implineste. Tommy moare dupa a patra donatie, iar Kathy isi incheie cariera de ingrijitoare, urmand probabil a primi si instiintarea primei donatii. Nu intamplator, cartea se termina cu un drum spre Norfolk, locul unde se afla locurile pierdute (poate o metafora creata de Ishiguro pentru viitorul pierdut al celor doi, nu stiu!).

O carte trista, care se citeste repede, dar care te lasa sfarsit. M-a durut dragostea fara viitor al celor doi, dar si visul simplu al rautacioasei Ruth (care isi dorea sa munceasca intr-un birou). M-a durut naivitatea copiilor, lupta zadarnica a lui Madame si alui Miss Emily, dar si egoismul oamenilor adevarati. M-a impresionat melodia trista care da titlul cartii, scriitura lui Ishiguro si presimt ca si filmul o sa-mi faca acelasi lucru.

Never let me go... filmul. Emoţionant... chiar m-au umflat lacrimile la final. Povestea cărţii e cam trunchiată, dar filmul e plin de emoţie. În carte nu apar nicăieri bariere fizice, în film personajele au brăţări de identificare. Mai apare şi o siglă al Programului Naţional de Donare. Actorii şi-au făcut treaba bine (eu oricum, de la Atonement şi Pride and prejudice eram fan Keira Knightley), dar şi ceilalţi au făcut treaba bună, mai ales copiii. Filmul mi s-a părut şi mai trist pentru că pune imagini acolo unde imaginaţia mea refuza să treacă. Apare şi mai evident sacrificiul şi oroarea donaţiilor. Sper doar ca omenirea să nu ajungă niciodată să facă astfel de crime de dragul nemuririi. spun prostii, e târziu şi sunt îngrozitor de obosită, mă aşteaptă o săptămână grea. Noapte bună! să-l citiţi pe Ishiguro!

acasă

2011-11-26T01:16:00.004+02:00

week-end-ul ăsta am fost acasă. m-am tot gândit la vorba aceea cum că acasă e locul unde sunt obligaţi să te primească chiar dacă nu te plac.

Am fost la pomenirea bunicii Maria. Sunt 7 ani de când s-a dus - ani în care aproape în fiecare zi mi-a fost dor de ea. nu am puterea să povestesc. mi-ajunge că citesc o carte tristă.

Angie, mi-e dor de tine. şi mai tare decât mi-e dor de tine mi-e dor să povestesc cu tine. în seara asta ţi-aş povesti o carte şi-un film trist. :-)

flori albe de Leeds. friday flower

2011-11-25T09:31:00.003+02:00

friday flower de azi sunt flori albe de Leeds. plecam la Boto pentru week-end.

ce-am mai văzut

2011-11-24T08:56:00.023+02:00

adică filme. În ultima vreme am văzut destul de multe filme (e drept, că mai mult pe fugă).

Midnight in Paris - în regia lui Woody Allen, cu Owen Wilson, care e un reveur, un scriitor cu imaginaţie bogată. În fiecare seară, pe străzile Parisului opreşte o maşină de epocă care îl duce în timp, în Parisul anilor 20, unde, how else, se îndrăgosteşte. Printre alţii, îi cunoaştem pe Dali, Picasso, Hemingway, Modigliani, F.Scott. Fitzgerald (cu tot cu Zelda). Un film frumos, cu Paris în ploaie, cu romantism şi nostalgie. Mi-a plăcut ideea cum că fiecare epocă are nostalgia altei epoci trecute (dacă pentru Gil anii '20 erau culmea fericirii, pentru personajele din anii '20 asta e reprezentat de La belle epoque).

Just like Heaven - am scris deja aici.

Friends with benefits - relaţie fără obligaţii, cu Justin Timberlake şi Mila Kunis (din ce în ce mai prezentă în filme în ultima vreme). Cred că l-am văzut la momentul potrivit pentru că mi-a plăcut; are replici amuzante, kriss kross (pe bune :-) şi flash mob. În plus Woody Harrelson aduce un plus de umor în rolul prietenului homosexual.

No Strings attached - tot un Friend with benefits, doar că fără fundul lui Justin Timberlake. E vorba tot de o relaţie fără obligaţii (dintre Ashton Kutcher şi Natalie Portman, care nu au avut chimia dintre Timberlake şi Kunis, părerea mea :-) dar evident, în final cei doi se îndrăgostesc.

Grown Ups - îl aveam în laptop, dar până la urmă l-am văzut pe hbo. Filmul e fun, o nostalgie pentru vremurile de altădată. Cinci adulţi se reunesc după vreo 20 de ani, cu familii, cu căţel şi purcel. Mi-a plăcut diferenţa dintre ei şi copii, şi cum copiii ajung să aprecieze prieteniile şi joaca în aer liber în locul jocurilor pe computer. e amuzant pentru duninică seara; mi-a plăcut ideea din sinopsis - că a îmbătrâni nu înseamnă că te şi maturizezi :-)

Something borrowed - nu mi-a plăcut. Rachel e fata bună care de când se ştie s-a sacrificat pentru blonda sa prietenă Darcy (de Kate Hudson mi-a plăcut în rolul ăsta). Până la urmă îi sacrifică şi iubirea vieţii ei, ironia fiind că ajunge să le aranjeze şi nunta celor doi. În final rămâne cu iubitul, chestie cam naşpa, mie nu mi-a plăcut deloc de tipul ăsta (e molâu şi nu ştie ce vrea). Cel mai mult mi-a plăcut de Ethan (jucat de John Krasinski) eternul prieten cel mai bun (realist, dar care rămâne cu buza umflată).

m-a prins o carte

2011-11-23T11:13:00.002+02:00

e vorba de cartea asta. Mă prinde din ce în ce mai mult; deşi timpul e tare limitat. Aseară m-am visat citind din ea. Abia aştept să o termin şi să povestesc.

întâlnire la nivel înalt

2011-11-22T09:12:00.006+02:00

am primit invitaţia când eram în Estonia. Am deschis mailul, am descărcat-o şi am rămas impresionată. Azi am onorat-o. A fost o recepţie la Hotel Traian, recepţie la care principalii invitaţi au fost doamna Director British Council Europe, domnul Director British Council România şi Excelenţa Sa, domnul Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii în România. Mi-am făcut probleme cu dress code-ul, dar m-am descurcat. Mi-a plăcut. Trecând peste mâncărurile fancy, oamenii au făcut totul. Nici nu ştiu când au trecut cele 2 ore. Directorul BC pe România e jovial şi simpatic, Directoarea BC pe Europa mi-a admirat broşa cu libelulă şi a fost interesată de îmbinarea între psihologie şi educaţia nonformală, ambasadorul (mi-e greu să spun Excelenţa Sa :-) a fost peste aşteptări. Vorbeşte limba română IMPECABIL şi e foarte comunicativ. A vrut să ştie ce părere am de implicarea tinerilor pe twitter şi facebook. I-am povestit de cum ne-am promovat noi proiectele în folosul comunităţii pe fb. Cu ocazia asta am aflat că e singurul ambasador cu blog. Mi-a plăcut. Un om cald, cu zâmbet sincer, care în cele 2 ore a avut grijă să vorbească pe îndelete cu toată lumea. Your Excellency, chapeau!

asist

2011-11-21T17:35:00.006+02:00

asist neputiincioasă cum voi face parte dintr-o unitate conexă sitemului pe care servesc de la 14 ani, de când am intrat la Şcoala Normală. Sunt dezamăgită. Nu de sistem, de oameni. De oamenii care ne conduc şi care pretind că le pasă. de fapt suntem doar numere pentru ei; o grămadă de 67 mutată de colo-colo sub pretenţia că nu se schimbă nimic. dar se schimbă totul. Am trecut de la uimire la confuzie, de la confuzie la furie, de la furie la dezamăgire, de la dezamăgire la resemnare şi am revenit la furie. Azi am văzut două femei rele; una se pretinde responsabil de resurse umane, iar cealaltă mare şef empatic. Amândouă mint; sunt rele.

later edit: şi să n-aud că asta e doar în România, că nu e aşa. Oameni răi sunt peste tot.

opincuţe

2011-11-20T11:28:00.004+02:00

am fost sâmbătă la o comisie metodică; m-am bucurat să-mi reîntâlnesc prieteni, să văd şi să învăţ din proiecte utile, dar cel mai mult mi-a luminat sufletul ansamblul folcloric de opincuţe :-)

oameni frumoşi

2011-11-19T14:35:00.003+02:00

grupul minunat de la trainingul din Estonia: 10 ţări, vreo 70 de participanţi.

friday flower. varză de Tallinn :-)

2011-11-18T23:27:00.002+02:00

friday flower de azi e un aranjament cam varză :-) de pe străzile Tallinnului.

şi Marea Baltică la Tallinn

2011-11-17T10:13:00.005+02:00

şi un feriboat care venea din Finlanda (aflată la 80 de km de Estonia).

still Tallinn

2011-11-15T08:53:00.006+02:00

Viru Gates - superbe - şi noaptea şi ziua!Piaţa PrimărieiGrasa Margareta (turnul :-) şi turnul Bisericii Olaf

back from Tallinn

2011-11-14T10:13:00.003+02:00

gata, sunt acasă. Au fost zile minunate în Estonia, despre care am scris pe blog în fiecare seară; după-amiaza asta voi pune poze şi le postez. Acum trebuie să iau taurul de coarne (adică pe mine, că tot sunt în zodia taurului :-) şi să plec la job. Am de aplicat chestionare, de centralizat, apoi de mobilizat Impactul să scrie proiecte pentru noua campanie de fundraising şi încă vreo 2-3 chestii, care însă mai pot aştepta. Bună dimineaţa! Îmi doresc o săptămână bună! :-)

Tallinn by day

2011-11-12T00:43:00.005+02:00

Zona Toompea, unde suntem noi e foarte frumoasă. Am văzut zidurile oraşului, catedrala ortodoxă şi Piaţa libertăţii. A fost frig, dar am fost la plimbare cu oameni simpatici :-)

telegrama din Tallinn

2011-11-11T00:28:00.004+02:00

Tere - adica salutare! Sunt tare bine, imi place la nebunie experienta asta interculturala, iar Tallinnul e un oras foarte dragut. Programul e destul de incarcat, de aceea vestile au venit mai mult pe facebook. Am scris postarile, dar as vrea sa le public cu poze, si cum netul merge mai greu mai aman putin. Multumesc tuturor pentru gandurile frumoase! Promit sa revin repede!

Tallinn by night

2011-11-10T18:59:00.004+02:00

Tallinnul noaptea e special. Cerul are nuaţe pe care nu le-am mai văzut în alte părţi.

dincolo de nori e tot apus de soare

2011-11-09T21:25:00.004+02:00

apus de soare deasupra Tallinnului şi Mării Baltice. sunt frântă de oboseală, totul a fost foarte frumos, abia aştept să văd ce urmează.

nu pleci!

2011-11-08T00:49:00.003+02:00

decât dacă mă dai pe mine jos de pe troller! :-)

agitaţie

2011-11-07T09:40:00.004+02:00

chestionare, rapoarte, centralizări, mailuri restante, consiliere, formulare... şi printre ele bagaje. mâine seară plec la Tallinn în Estonia... la un exchange. Me happy, dar şi extrem de agitată... am făcut chiar şi un mic atac de panică (atât de mic, încât nu l-a observat nimeni în afară de mine şi Mau :-)

ştie el ceva

2011-11-06T16:34:00.004+02:00

poza surpriză

2011-11-05T12:29:00.005+02:00

mi-au trimis poza asta - surpriză! :-) Ar fi trebuit să fiu cu ei la prima întâlnire, dar din cauza răcelii m-am trezit la 12.00 cu o durere de cap extremă. Mi-e drag de ei... sunt peste 100 înscrişi şi 75 care au venit. Sper ca filmuleţul în care apar şi eu să-i fi convins că sunt totuşi un coordonator local serios! :-)

friday flower

2011-11-04T00:15:00.009+02:00

friday flower de azi e minunatul aranjament de la nunta cititorilor. Am petrecut o seară minunată împreună, aşa, ca înainte de plecarea lor în America. Dragilor, abia aştept să ne revedem... ori la noi, ori la voi! :-)

suntem cu toţii peninsule

2011-11-03T11:14:00.049+02:00

nici un bărbat şi nici o femeie nu sunt insule, ci suntem cu toţii peninsule, pe jumătate legaţi de continent, pe jumătate întorşi spre ocean - o jumătate legată de familie, cultură, tradiţie, ţară, popor, sex, limbă şi multe altele, şi cealaltă jumătate dorind să fie lăsată în pace să se uite la ocean. Cred că ar trebui să ni se îngăduie să rămânem peninsule. (p. 37)

Cartea asta a fost un impuls. Am luat-o la promoţia cu portocală de la Humanitas cu doar 7.5 lei, iar acasă nu m-am îndurat să o pun printre cărţi ci am băgat-o în rucsacul pentru Tg. Ocna, unde am citit în fiecarea seară câte un eseu. Cum să lecuieşti un fanatic e de fapt o colecţie de 3 eseuri şi un interviu cu Amos Oz, scriitorul israelian de la care tocmai am citit Să cunoşti o femeie.
Cum să lecuieşti un fanatic încearcă să răspundă exact la întrebarea cum poţi lecui, vindeca un fanatic de fanatism. Ok, l-ai prins, l-ai acuzat, dar cum scoţi fanatismul din om. Oz propune 3 metode: simţul umorului, empatia, şi capacitatea de a recunoaşte calitatea de peninsulă a fiecăruia dintre noi, chestie care ne poate apăra cel puţin parţial de gena fanatismului care zace în fiecare dintre noi (p. 38-39). Ce-am mai aflat: că fanaticul se crede un generos, că el de fapt luptă pentru mântuirea ta, că el vorbeşte mai mult decât ascultă; că fanatismul are mai multe forme, că fiecare dintre noi are un strop de fanatism în el (eu recunosc că dezvolt un pic de fanatism împotriva fumătorilor care fumează la masă :-). A! şi mi-a mai plăcut şi ideea lecuirii prin literatură. Multe de spus, dar şi mai multe de citit.

Al doilea eseu - Între dreptate şi dreptate, este despre conflictul politic dintre israelieni şi palestinieni. Nu e chiar eseul meu preferat din carte, dar mi-a plăcut ideea (ca-n bancurile cu evrei): şi tu ai dreptate, şi tu ai dreptate. Foarte diplomat Oz în eseul ăsta.

Plăceri secrete e al treilea eseu şi e despre scrisul lui Oz, despre nevoia de a povesti care se află în fiecare dintre noi. Mi-a plăcut cum a început să scrie, cum descrie naşterea fiecărei pagini sau doar a unui cuvânt, cum a cerut în kibbutz o zi liberă pentru scris, apoi două, iar când kibbutzul lui trăia de pe urma cărţilor lui, contabilul i-a propus să-i mai dea doi bătrâni care să-l ajute la scris, astfel încât să mai crească productivitatea :-)

Ordinul linguriţei e un interviu luat de Princeton University Press în octombrie 2005. Ideea o folosim şi noi la IMPACT prin povestirea steluţelor de mare. De data asta, e vorba de o linguriţă. Ca să-mi fie mai uşor o să postez fragmentul gata redactat de pe site-ul Humanitas:

„Cred că, atunci când asistaţi la o catastrofă – o explozie, să zicem –, există doar trei opţiuni principale. Prima: să o luaţi la goană cât vă ţin picioarele, iar cei care nu pot fugi n-au decât să ardă. A doua: să-i trimiteţi o scrisoare foarte indignată editorului ziarului dumnea-voastră, cerând ca vinovaţii să fie daţi afară din serviciu. Sau să organizaţi o manifestaţie. A treia: să aduceţi o găleată cu apă şi să o aruncaţi peste foc, şi dacă nu aveţi găleată să aduceţi un pahar, şi dacă nu aveţi pahar să aduceţi o linguriţă – tot omul are o linguriţă. Da, ştiu că o linguriţă e mică, iar focul e imens, dar suntem milioane de oameni, şi fiecare are o linguriţă. Ei bine, aş vrea să fondez Ordinul Linguriţei. Mi-ar plăcea ca aceia care îmi împărtăşesc atitudinea – nu fuga, nu scrisoarea, ci linguriţa – să poarte întotdeauna la rever o linguriţă, ca să ştim că suntem în aceeaşi mişcare, în aceeaşi frăţie, în acelaşi ordin, Ordinul Linguriţei. Aceasta este filozofia mea, într-un cuvânt – sau într-o linguriţă, cu voia dumneavoastră.“

O carte frumoasă, la care o să revin şi pe care o recomand cu drag.

love actually

2011-11-02T09:34:00.003+02:00

super film, o să-mi fac timp să scriu despre el. Deocamdată doar atât: am descoperit cadoul perfect de Crăciun - o să le dau tuturor oamenilor dragi mie filmul ăsta :-)

halloween mood

2011-10-31T22:17:00.002+02:00

rătăcită printre rapoarte si chestionare si muzica de Halloween care mă incită la rele :-)

wedd

2011-10-30T18:28:00.003+02:00

iar week-end- iar nuntă. de data asta o frumoasă cununie religioasă la 2 prieteni vechi, cu o poveste interesantă. Mireasa a avut cea mai frumoasă rochie în stil shakeaspearian văzută vreodată. Casă de piatră!

memoria clădirii. targu de la Ocnă

2011-10-29T00:15:00.004+03:00

friday (flower) in Targu Ocna

2011-10-28T23:21:00.003+03:00

azi friday flower e un intreg balcon cu muscate de la pensiunea unde e trainingul. cat despre training - e o curricula excelenta, dar prezentarea e statica si de multe ori boring. Mi-e dor de Mau, de Kate si de casa (nu neaparat in ordinea asta :-)

salina

2011-10-27T22:40:00.010+03:00

Azi am negociat cu formatorii de la training o pauza de pranz mai lunga si am fost la salina - de fapt Mina Trotus. Mi-a placut la nebunie. Biletul e destul de scump (18 lei adulti, noi fiind grup am platit 16 :-), dar merita!!! Dupa ce-ai platit, astepti autobuzul... pentru ca in mina cobori 3.1 km cu autobuzul sub pamant - 136 metri. Galeriile sunt imense - peretii au 8 metri, biserica este superba, iar locurile de agrement extraordinare. In plus, semnalul la telefon e maxim, iar wirlessul e gratuit. Mi-a mai placut Muzeul sarii, cascada de sare si suvenirurile - spre deosebire de alte locuri turistice, aici ai de unde alege. Desi am stat inauntru cam 2 ore, abia astept sa revin. Daca treceti prin Tg. Ocna, nu ratati vizitarea salinei, merita! :-)

cupola Bisericii Sf. Varvara (si ea tot din sare)

galeriile

cascada de sare

4 ani. starea civila

2011-10-26T00:12:00.004+03:00

azi sunt 4 ani de cand suntem legal sot si sotie. Am sarbatorit pe fuga cu un mini tort de ciocolata si apoi am fugit la autogara sa prind autocarul pentru ca de azi si pana sambata sunt la Targu Ocna la un training pe abilitati parentale. Sper sa-mi placa, sa invat multe si sa duc multe acasa. Cat de sarbatorit, am lasat asta pe sambata seara :-)

paznicul

2011-10-25T09:34:00.004+03:00

azi Cata a luat si cheile mele cu el... pentru ca mai aveam nevoie de jumate de ora de somn, am blocat usa cu un scaun (paranoia din copilarie, deh :-) si m-am aruncat in pat. Cand m-am trezit am vazut ca aveam paznic - prezent la datorie! :-)

mireasa cu bascheti rosii

2011-10-23T17:37:00.003+03:00

de la nunta de ieri :-)

nunta cititorilor :-)

2011-10-22T02:10:00.009+03:00

daca e week-end e nunta. Seara asta e a Alinei si a lui Florin, prieteni dragi cu care ne-am intalnit in Franta la un stagiu de voluntariat. Acolo a inceput prietenia noastra, care s-a dezvoltat in Romanica ulterior. Impreuna am pus bazele unui club de lectura foooooarte special :-) Ei sunt si printre cele mai frumoase amintiri franceze ale noastre. Am gatit impreuna ardei umpluti prostind francezii ca in reteta e nevoie si de 2 litri de vin :-), ne-am intrecut cu canoea pe Dordogne, ne-am balacit in Atlantic, ne-am plimbat prin cel mai romantic orasel medieval din sudul Frantei, am povestit sub ploaia de stele din 15 august si multe, multe altele. Abia astept sa ne distram si la nunta lor :-)later edit: a fost foarte fain, am stat pana la 6 dimineata :-) Ce ne-a placut? Registrul de nunta, florile superbe din aranjamente (o sa-l pun la un friday flower), rochia in stil shakespearian a miresei si pozele fun (au avut un stand cu chestii amuzante - palarii, ochelari, esarfe - cu care te puteai poza cat mai comic). Casa de piatra, dragii mei!

training. friday flower si emotii

2011-10-21T01:09:00.004+03:00

training all day. friday flower de azi e un trandafir primit cu zambete de la Mihai. Cand mi l-a dat mi-a spus ca e pentru cea mai buna diriginta din lume. M-am emotionat rau. Intr-o perioada cand sistemul e impotriva mea, cuvintele lui Mihai au fost balsam pentru sufletul meu.

Multumesc!

mandra de colegi

2011-10-20T20:22:00.004+03:00

sunt tare mandra de colegii mei din sistem. Am dovedit ca suntem puternici, ca ne putem opune turmei, ca avem constiinta si ca avem glasuri. Si toate astea in ciuda sefilor din sistem (unii de o incompetenta crasa) care in mod penibil au incercat metoda pumnul in gura. Nu le-a mers! Cu toate astea, victoria e inca departe - saptamana asta am castigat batalia, nu razboiul! Doamne-ajuta!

vremuri grele

2011-10-18T00:01:00.005+03:00

vremurile grele trec - cu rabdare.

bizi times

2011-10-17T17:58:00.003+03:00

o zi plina şi agitată. Învăţ să-mi apăr drepturile şi descopăr resurse noi în mine. Doamne-ajută să se termine cu bine totul. Între timp - traininguri, chestionare şi campanii de fundraising. bizi times :-)

of

2011-10-16T13:42:00.002+03:00

Rabdarea, numai ea, facesa induri mai lesne tot ce nu poti schimba spunea Quintus Horatius Flaccus.

friday flower

2011-10-14T09:23:00.004+03:00

friday flower sunt crizanteme dintr-un octombrie liniştit - nu ca cel de anul acesta.

and finally

2011-10-13T10:43:00.004+03:00

şi a fost şi ultima emisiune din sesonul acesta :-) De data asta nu mi-a plăcut. ei, dar nu trebuie să-mi placă chiar de fiecare dată :-)

cerul pe mine

2011-10-12T09:32:00.004+03:00

azi am simţit cum a căzut cerul pe mine. mă aşteptam, eram oarecum pregătită dar tot m-a durut. Am învăţat că atunci când ai probleme, te bizui doar pe tine şi pe cei în aceeaşi situaţie cu tine. cred că sunt dezamăgită; oricum, am o zi de tot kktul.

later edit: La mulţi ani Alinutza!

gânduri

2011-10-11T12:50:00.004+03:00

If don't advertise a terrible thing happens - Nothing!
gânduri nocturne legate de fundraingul care urmează!

octombrie muzical

2011-10-10T09:18:00.003+03:00

aici.

de la multi ani unui canadian

2011-10-09T17:17:00.005+03:00

Dragul nostru,

La mulţi ani! Să ne trăieşti şi să ai parte de un an extraordinar!

Ne e tare dor de toţi3!!!!!

friday flower

2011-10-07T11:21:00.002+03:00

vineri. joburi, muncă, training şi zi de toamnă frumoasă. Mi-e dor de plimbare, de timp liber şi de citit. Friday flower de azi e o dalie din Grădina Botanică, de săptămâna trecută.

and again

2011-10-06T20:42:00.005+03:00

azi am vorbit despre regimul de viaţă sănătos şi despre cum îmi conving copilul să mănânce. şi despre multe altele. în plus, am cunoscut un medic pediatru foarte înţelept.

good news

2011-10-05T00:32:00.003+03:00

terorista de cititoare va teroriza din nou. De data asta nu blogosfera ci presa on-line. Abia aştept să citesc vineri aici.

cum arată apusul toamna la fereastra mea

2011-10-04T23:00:00.002+03:00

aşa arată:

Sogno D'Amore

2011-10-03T19:24:00.004+03:00

azi am avut parte de un ceai cu nume romantic (Sogno D'Amore :-) şi o conversaţie relaxantă cu două doamne minunate.

motani, pere, relaxare şi viaţa la ţară

2011-10-02T13:49:00.006+03:00

duminică relaxantă petrecută cu finii :-) şi cu prieteni simpatici şi harnici - şi-au ridicat casa în 2 săptămâni. L-am cunoscut pe motanul Tom şi am savurat pere delicioase. Am mâncat pui la ceaun cu legume şi am experimentat viaţa la ţară. Am respirat aer curat şi m-am pregătit pentru săptămâna nebună care urmează.

octombrie în Grădina Botanică

2011-10-01T09:42:00.005+03:00

muncim mult. suntem ocupaţi până peste cap. Sâmbăta asta ne-am luat un moment de respiro şi am tras o fugă în Grădina botanică.